Ortodoxe: Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeţ
Greco-catolice: Serbarea celor 12 Apostoli
Romano-catolice: Primii Sfinţi Martiri din Roma
Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeț a trăit în secolul al XIV-lea şi a dus o viață de nevoință și rugăciune în zona Munților Apuseni. Inițial sihastru pe valea pârâului Râmeț, acesta a devenit ulterior egumenul Mănăstirii Râmeț, din județul Alba.
Sfântul Ghelasie era cunoscut pentru asceza sa exemplară: postea aspru, hrănindu-se doar sâmbăta și duminica, iar în celelalte zile trăia doar cu Sfintele Taine. Se ruga neîncetat şi participa la toate sfintele slujbe, iar oamenii îl considerau făcător de minuni — rugăciunile sale aduceau alinare celor chinuiți de duhuri necurate.
După moarte, trupul său a fost îngropat în apropierea vechii biserici a mănăstirii, însă, odată cu trecerea timpului, locul exact al mormântului a fost dat uitării. În anul 1925, o ploaie torențială a scos la iveală un craniu omenesc, care — potrivit mărturiilor — a înconjurat de trei ori biserica veche, oprindu-se lângă altar. În următoarea perioadă, alte două capete umane au fost descoperite și îngropate în partea dreaptă a lăcașului.
Călugării au observat că, an de an, zăpada se topea mai repede deasupra mormântului în care fuseseră îngropate capetele. Cel considerat a fi craniul Sfântului Ghelasie a fost recunoscut în mod providențial, după ce o femeie bolnavă de epilepsie s-a atins de el și a fost vindecată în mod miraculos, potrivit crestinortodox.ro
Către tine, Sfinte Ierarhe Ghelasie, înălţându-ne gândurile, cu umilință și cu căldură te rugăm: caută din înălțimea plină de slavă a cerului și te milostivește de suferințele, durerile, patimile, necazurile, amărăciunile și stramtorarile noastre.
Și roagă pe Stăpânul și Dumnezeul nostru cel ceresc, să ne ierte păcatele pe care, cu știință și cu neștiință, le săvârșim neîncetat, că și pentru puțina noastră dragoste față de El și față de aproapele nostru, rugându-L să fie pururea milostiv și iertător și să îndepărteze de la noi toată suferință și durerea.
Fii povățuitorul și îndrumătorul nostru pe cărările cele necunoscute ale vieții, pentru ca, urmând pildă credinței și a dragostei tale față de Hristos, să ne învrednicim de darurile Sale și trecând din această viață, să ne bucurăm împreună cu ține și cu toți cei bineplacuti din veac ai Domnului, de Împărăția cea nesfârșita a cerurilor, că acolo, înconjurați de cetele îngerilor, să aducem mărire, cinste și închinăciune lui Dumnezeu Celui în Treime slăvit, în vecii vecilor. Amin.