CALENDAR ORTODOX 5 IANUARIE 2020. Mare păcat dacă nu se respectă interdicţiile din Ajunul Bobotezei

Ortodoxe
Sf. Mc. Teopempt şi Teonas; Sf. Cuv. Sinclitichia (Ajunul Botezului Domnului; Post)

Greco-catolice
Ajunul Botezului Domnului. Sf. m. Teopempt şi Teona; Sf. cuv. Sinclitica. Post şi ajun

Romano-catolice
Ss. Emiliana, fc.; Eduard Mărturisitorul, rege

Sfinţii Mucenici Teopempt şi Teonas sunt prăznuiţi în Biserica Ortodoxă la 5 ianuarie.

Alte articole

Calendar ortodox 5 octombrie 2025. Ziua de duminică aduce o sărbătoare importantă! Sfânta de azi te ajută dacă o rogi cu credință

Calendar ortodox 29 septembrie 2025. Sfântul Chiriac Sihastrul. Rugăciunea pe care este bine să o rosteşti pentru ajutor

Cei doi sfinţi mucenici au trăit în timpul împăratului roman Diocleţian (284-305).

Sfântul Teopempt era episcop şi a fost prins în timpul persecuţiilor anticreştine şi silit să se închine zeilor romani. Aruncat de viu într-un cuptor încins a ieşit nevătămat din acesta. Un vrăjitor renumit în timpul său, cu numele Teonas, la ordinul prigonitorilor, i-a dat să bea o otravă puternică. Sfântul Teopempt bând otrava a rămas nevătămat.

În urma acestei întâmplări, Teonas s-a convertit la credinţa creştină şi a sfârşit ca mucenic, fiind îngropat de viu, iar Sfântului Teopempt i-a fost tăiat capul. (sursa: vol. „Vieţile Sfinţilor”) 

Postul din ziua de 5 ianuarie dateaza din perioada secolele IV-VI, cand catehumenii se pregateau prin post si rugaciune pentru primirea Sfantului Botez a doua zi. Astazi, crestinii postesc in aceasta zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintita – Agheasma Mare.

Credinciosii gusta din Agheasma Mare timp de 8 zile de la Boboteaza, pana pe 14 ianuarie inclusiv, cand se incheie praznicul cu slujbele si cantarile Bobotezei, dar si in zile de post, la indemnul duhovnicului.

Cine va posti în această zi va avea noroc tot anul, scrie favorittv.ro. Totodată în ajunul Bobotezei, preotul merge pe la toate casele cu Iordanul, sfinţiind gospodăriile cât şi pe locuitorii acestora. Dacă preotului îi va scârţâii zăpada sub picioare, oamenii spun că va fi un an bogat şi rodnic.

Citeşte şi BOBOTEAZA. De ce să nu te speli pe cap în ziua de BOBOTEAZĂ. Tradiţii şi SUPERSTIŢII

Un obicei foarte vechi este acela că fetele trebuie să ia de la preot o crenguţă de busuioc sfinţit şi să-l pună noaptea sub pernă pentru a-şi visa ursitul. Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele îşi legau pe degetul inelar un fir de mătase roşie busuiocul primit. Dacă în ajun de Bobotează o fată nemăritată alunecă pe gheaţă, aceasta se va căsători în anul ce urmează.

Bătrânii spun că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos tot anul.

În unele zone, copiii mergeau să colinde în seara de 5 spre 6 ianuarie pentru a vesti sosirea preotului „cu crucea”. Gospodarii îi răsplăteau pe colindători cu mere, nuci şi prăjituri pe care copiii le strâng în trăistuţele lor.

Printre obiceiurile din Ajunul Bobotezei se numără şi „Chiralesa”, care în greceşte înseamnă „Fie-ţi milă, Doamne!”. Băieţi şi fete însoţesc preotul prin sat şi vestesc sfinţirea caselor.

Obiceiul este asemănător colindelor din Ajunul Crăciunului, iar copiii primesc nuci, mere şi prăjituri. În anumite zone din Bucovina, preotul este însoţit şi de gospodari din sat care anunţă venirea preotului şi apoi sunt răsplătiţi cu bucate de post sfinţite.

Alti preoti ii opresc pe credinciosi sa ia Agheasma Mare. In acest sens, Sfantul Sava spune: „acestia nu fac bine pentru ca prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfintirea lumii si a intregii fapturi… Deci de unde este socotinta acestora pentru ca sa nu guste apa aceasta, deoarece trebuie sa stim ca nu pentru aceasta Apa este necuratia in noi, ci devenim necurati prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca sa ne curatim de acestea, bem fara de indoiala aceasta Sfanta Apa”.

Citeşte şi IZVORUL TAMADUIRII: De ce nu se strică AGHEASMA şi ce puteri miraculoase are

Cu Agheasma Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, in Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi de pilda, la binecuvantarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.