CALENDAR ORTODOX: Boboteaza, sărbătoare mare pentru creştini. Azi nu se ţine post

Ortodoxe 
Botezul Domnului 
(Boboteaza — Dumnezeiasca Arătare. Harți)

Greco-catolice 
Botezul Domnului (Boboteaza)

Romano-catolice 
Epifania Domnului 
Sf. Andrei Corsini, ep.

Sărbătoarea Botezului Domnului (Boboteaza) este prăznuită în Biserica Ortodoxă la 6 ianuarie. 
Acest mare praznic împărătesc mai poartă numele de „Epifania” sau „Arătarea Domnului”, pentru că în această zi s-a arătat Mântuitorul, care stătuse până atunci necunoscut. În această zi Hristos a ieșit pentru prima dată în lume, fiind mărturisit ca Mesia. 
Pentru faptul că Botezul Domnului se mai numește și „Arătarea Domnului”, arhimandritul Ilie Cleopa arăta în vol. „Predici la praznice împărătești” că este bine să știm că două sunt arătările Domnului. Una este cea de acum, de la râul Iordan, când Hristos a fost botezat de Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, cu botezul pocăinței deși era fără de păcat.

Alte articole

Ce venit lunar îți trebuie în 2026 pentru a cumpăra un apartament de 70.000 de euro prin programul „Noua Casă”

Criză pe litoralul românesc: deficit de peste 30% de salvamari: „Îi găsim foarte greu”

Pentru aceasta, Botezătorul Îl oprea, spunând: „Eu am trebuință să fiu botezat de Tine, și Tu vii la mine? Și răspunzând, Iisus a zis către el: Lasă acum, că așa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea. Atunci L-a lăsat” (Matei, 3, 14—15).

Cea de-a doua este venirea de la sfârșitul lumii, care se va face într-un alt chip, atunci Mântuitorul se va arăta în toată slava Sa cu putere multă, împărat și Judecător al lumii.

La Botezul Domnului în Iordan, Sfânta Treime s-a arătat pentru prima dată: Dumnezeu Tatăl, prin glasul care zice: „Acesta este Fiul Meu iubit întru care am binevoit” (Matei 3, 17); Duhul Sfânt în chip simbolic de porumbel, care odihnește peste Hristos; și Mântuitorul botezat de Sfântul Proroc Ioan în apa Iordanului. 
Ca și alte sărbători împărătești, Botezul Domnului era prăznuit întotdeauna cu mare solemnitate. În jurul anului 400, împărații Honorius și Arcadius au interzis spectacolele de circ în această zi. Cel mai de seamă eveniment legat de această sărbătoare în vechime era botezul catehumenilor (cei care doreau să devină creștini), care voiau să imite astfel botezul Mântuitorului în Iordan. Cum botezul era numit în vechime „luminare”, sărbătoarea Bobotezei a mai primit numele de „sărbătoarea luminilor” sau „a luminării”. 
La români, sărbătoarea a fost, alături de cea a Nașterii Domnului, una dintre cele mai populare. În fiecare an, în cetățile de scaun ale Țărilor Românești, Botezul Domnului se serba cu deosebit fast, iar sfințirea Agheasmei Mari se făcea întotdeauna de mitropolitul țării, în prezența domnitorului și a curții.