CALENDAR ORTODOX: Cui trebuie să-i facem urări sâmbătă

Ortodoxe 
Sf. Mc. Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel; Sf. Ier. Mitrofan, patriarhul Constantinopolului; Sf. Mironosițe Maria și Marta, surorile Dreptului Lazăr 

Greco-catolice 
Sf. aep. Mitrofan; Sf. m. Zoticos, Attalos, Camasis și Filipos din Niculițel

Romano-catolice 
Sf. Francisc Caracciolo, pr.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sfinții Mucenici Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox la 4 iunie.

Alte articole

Calendar ortodox 13 iulie 2026. Este mare sărbătoare în prima zi din săptămână. Mulți români au astăzi ziua de nume. Rugăciunea pentru liniște în familie

Calendar ortodox 12 iulie 2026. Praznic mare astăzi. Multe românce își sărbătoresc ziua de nume

Acum aproape două mii de ani, întreaga Sciție Mică (Dobrogea de astăzi) făcea parte din Imperiul Roman. Marile persecuții creștine din secolele I-IV d.Hr. se răspândiseră și în acest teritoriu, ducând la martirizarea creștinilor care refuzau să se închine idolilor și să aducă jertfe. Dintre toate persecuțiile romane împotriva creștinilor, trei au fost deosebit de sângeroase: cea a împăratului Deciu (249-251), a împăratului Dioclețian (284/285-305) și a împăratului Liciniu (308-324). În timpul acestora au fost surghiuniți în Sciția Mică mii de creștini, ostași, dregători, clerici, oameni simplii. Unii dintre ei mureau de foame și de frig, alții din cauza bătăilor pe care le răbdau cu bărbăție ca niște sfinți mărturisitori ai Evangheliei, chinuiți și martirizați aici, între Dunăre și Marea Neagră, prin decapitare. Trupurile lor, devenite sfinte moaște, erau luate de creștini și îngropate în locuri tăinuite, cunoscute numai de ei. Mai târziu, când focul persecuțiilor a încetat, aceste moaște au fost scoase și așezate în cripte, numite ”martirioane”, peste care s-au zidit biserici de piatră, ale căror ruine se pot vedea și astăzi.

O astfel de criptă martirică a fost descoperită, în 1971, în satul Niculițel, județul Tulcea. Cripta, construită din cărămidă, este împărțită în două încăperi supraetajate. În cea de sus s-au găsit patru moaște întregi de martiri, așezate într-o raclă comună de lemn, toți cei patru martiri având capetele tăiate. Pe peretele din stânga intrării se află săpată în mortar inscripția ‘Martirii lui Hristos’, iar pe cel din dreapta scrie ”Martirii Zoticos, Attalos, Camasis, Filipos”, având deasupra crucea monogramă.

Acești sfinți mucenici au pătimit pentru Hristos prin tăierea capului, fie în timpul persecuției lui Dioclețian (303-304), fie în timpul ultimei persecuții sângeroase din timpul împăratului Liciniu, în anii 319-324. După anul 324, în timpul împăratului Constantin cel Mare, deasupra acestei cripte s-a construit o bazilică din piatră și cărămidă care a servit drept lăcaș de cult unei străvechi mănăstiri prin secolele IV-VII.

Din toamna anului 1971, moaștele celor patru martiri de la Niculițel au fost depuse pentru închinare în biserica mănăstirii Cocoș. Pomenirea lor se face în fiecare an la 4 iunie.