CALENDAR ORTODOX IULIE 2018, tradiţii, obiceiuri, superstiţii: ce sărbători se ţin pentru sănătate, sporul casei şi alungarea bolilor

CALENDAR ORTODOX IULIE 2018. Iulie, cea mai calduroasa luna a anului, si-a castigat pe buna dreptate denumirea de "Cuptor", deoarece acum arsita este la putere si parjoleste tot ce intalneste in cale.  

30 iun. 2018, 11:22
CALENDAR ORTODOX IULIE 2018, tradiţii, obiceiuri, superstiţii: ce sărbători se ţin pentru sănătate, sporul casei şi alungarea bolilor

CALENDAR ORTODOX IULIE 2018. Luna lui Cuptor e plină de tradiții și superstiții. Iar femeile sunt privilegiate, dacă le respectă cum se cuvine, căci au parte numai de bine.

Pe 1 iulie, se ține Ana Foca, pentru a ne feri de foc şi de arşiţa soarelui. Se ține de sănătate, recolte bogate, gospodării frumoase, apărate de furia focului. Panteliile sau Pârliile, surorile Sfântului Ilie, stau la pândă. Zilele lor sunt 13 şi 27, însă, cu o săptămână înainte şi una după, e bine să le cinsteşti, ca să nu ai parte de răzbunarea lor.

Nu se lucrează, nu se gătește la cuptor și nu se coace pâine. Alte munci, agricole sau casnice, se fac numai până la prânz, mai ales pe 8, când e Ziua Lupului sau Precup, când e interzis secerişul şi torsul. Ziua trebuie respectată pentru apărarea în faţa grindinilor, vijeliilor, arşiţei, focului, lupilor, bolilor copiilor. Pe 15 iulie, e o altă zi a femeilor, cunoscută drept Ciurica. Acum trebuie să-ți bați bărbatul, ca să-ți meargă bine tot anul. Dacă iei bătaie sau dai ceva din casă, îți va merge rău. Gravidele o cinstesc pe Sfânta Marina, pe 17, ca să aibă parte de naștere ușoară.

Taranul roman, om cu frica de Dumnezeu, pastreaza din mosi-stramosi traditii pentru a se pazi de foc. Superstitiile satului romanesc vorbesc despre cea de-a saptea luna a anului ca fiind cea mai periculoasa. Desi nu apar sarbatoriti in calendarul crestin ortodox, credinta populara cinsteste cu sfintenie divinitatile lunii iulie.

Cele patru saptamani din componenta lunii se numesc:”Saptamana secerisului”, dedicata muncii la camp, din zori si pana-n seara,” Saptamana Panteliilor”, aprigele surori ale lui Ilie,” Saptamana lui Santilie” si” Saptamana Verii”. Luna iulie este de departe dominata de triada formata din: Sfantul Ilie, Ilie Palie si Foca. Credintele populare spun ca Ana-foca este aducatoare de arsite, care parjolesc si usuca recolte, in special, vita-de-vie.

Ca sa scape de acest blestem, gospodarul care nu vrea sa i se usuce via nu trebuie sa lucreze in aceasta zi.

Mucenicul, patronul corabierilor in ziua de 23 iulie, zi in care biserica crestin-ortodoxa il pomeneste pe Sfantul Mucenic Foca, in calendarul popular romanesc aflam doua reprezentari mitice ale panteonului romanesc, Foca si Oparlia.

In „Obiceiuri populare de peste an”, Ion Ghinoiu spune ca Foca pedepseste cu foc, arsita solara si grindina pe oamenii care nu-i respecta cum se cuvine ziua de celebrare. Sfantul mucenic Foca a trait in vremea imparatului Diocletian, cand era respectat si ca patron al corabierilor, a devenit la romani, prin simpla schimbare de sens a numelui, o zeitate naprasnica, aducatoare de mari primejdii, in primul rand de incendii.

Prin unele sate din Moldova, ne spune Tudor Pamfile in „ Sarbatorile la romani”, se crede ca mai inainte Foca era un sfant crestinesc, dar de cand la ziua lui au ars sapte sate, il tin cu sfintenie si paganii, cum bunaoara ar fi turcii.

El este rau de foc, caci arde casele si toate ale omului, lasandu-l sarac, lipit pamantului. Ilie Palie, un alt personaj mitic in calendarul popular, ar fi fost vizitiu la trasura cereasca a lui Santilie, aducator de foc si arsita.

In unele traditii, Ilie Palie produce foc in care sufla Foca si-l imprastie. Cele mai importante sarbatori Traditii si evenimente folclorice in luna iulie debuteaza cele mai importante sarbatori, traditii si evenimente folclorice: sfantul Ilie, pe data de 20 iulie si Targul de Fete pe Muntele Gaina, tot pe 20 iulie.

Oameni cu credinta in Dumnezeu, taranii tin cont si acum de aceste importante sarbatori pentru a nu fi loviti de necazuri. Cat este de cald in luna lui „Cuptor”, tot atat de frig va fi si in luna lui „Faurar”.

Pentru a tine departe bolile, oamenii trebuie sa cinsteasca si pe Fratii Cosma si Damian, iar despre cei care se vor casatori in luna lui Cuptor vor avea ca bogatie doar sentimentele frumoase care i-au adus impreuna. Sfaturi practice de acum un secol: semanati spanac si varza Pentru oamenii de la tara exista si cateva sfaturi pastrate de sute de ani si care se regasesc in lucrarea „Calendarele poporului roman”, Editura Paideia, Bucuresti, 2001- 2009 , autor Antoaneta Olteanu.

„Semanati pentru a doua oara spanac si varza, udati straturile cu apa de vale, daca este seceta. Panea coapta in luna aceasta si in cea viitoare se mucezeste lesne, puneti deci sare si chimen intr-insa. Fanul proaspat este vatamator vitelor daca nu se uda mai inainte putin”, spun traditiile din popor. Autoarea mai citeaza urmatoarele din traditiile populare:

„Curateste sura si podurile, ca e aci secerea, pe cand poarta grije sa ai bani, ca sa le poti aduna, cand sunt in parga, si nu rascoapte, ca se scutura, si o multime de graunte si nici farina din ele nu e cu spor la aluat. Pe cand te apuci de secere, cucuruzul sa fie sapat a doua oara. Pliveste viile, dar nu pe timp prea cald, ca sa nu se impiedice strugurii in crestere. Dinaintea cosnitelor pune un vas cu apa, ca albinele s-o aiba la indemana. Arunca deasupra ei bucati de paie, ca sa nu se inece. La carat pune rogojini in car, ca grauntele scuturate sa nu se prapadeasca. Acestea tine-le de samanta, ca-s cele mai frumoase. Uda curechiul bantuit de omide cu apa cu sapun sau din topila.”

SUPERSITIŢII ŞI OBICEIURI ALE LUNII IULIE

Cosmandinul

Tot pe 1 Iulie se ţine şi ziua fraţilor Cosma şi Damian, porecliţi Doctori fără de arginţi, căci umblau şi tămăduiau fără să ia plată; ziua lor – zisa Cosmandinul – se ţine pentru a fi feriţi de boli.

Sfântul Sisoe

Acesta, pomenit de mulţi, a fost de fapt un cuvios credincios în Christos, care a trăit în vremea Romei antice, retras în pustie, vindecând şi făcând miracole. Pentru cuvioşia sa, poporul l-a numit „sfânt” şi mulţi îl invocă, fără însă a-i cunoaşte povestea (mai multe detalii – aici). Ziua lui este pe 6 Iulie şi este ţinută pentru copiii ce zac de „strânsoare”, de gâlci, de bube şi de alte suferinţe.

Panteliile

Surorile lui Sf. Ilie, Panteliile, reprezintă punctul culminant al sărbătorilor de vară: şapte zile înainte şi şapte zile după Sf.Ilie, în care acţionau severe interdicţii de lucru, în vederea bunei stări a recoltelor. Panteliile se ţin în perioada 13-27 Iulie; deoarece ele pot să pârjolească şi să ardă recoltele, forţa lor distrugătoare putea fi diminuată prin diferite interdicţii de muncă, în cele 14 zile de Pantelii, care sunt pline de superstiţii. În acest interval, sunt trei zile numite Circovii Marinei, 15-17 Iulie. Prima dintre ele, Ciurica, era o divinitate răzbunătoare, care „ciuruia” în bătaie pe cei care lucrau de ziua ei, care se ţine pentru sporul casei, superstiţia spunând că nu se dă nimic din casă. Altă superstiţie de Ciurică: dacă vrei să nu-ţi moară păsările de arşiţa verii să dai de pomană o găină neagră; sau se făceau cercuri de flori, prin care se treceau copiii bolnavi şi cei apucaţi de spaime. În cea de a doua zi de Circovii Marinei, superstiţia spune că nu e bine să te piepteni, să tai unghiile, să scoţi gunoiul din casă; e primejdie de jigănii: lupii vin şi strică vitele, fiind rău de pocitură, lovituri sau „luat din iele”. Sunt zile rele de cusut, de măturat, iar în noaptea de Marină, deci pe 16/17 Iulie, femeile goale zvântă balegă de nuielele gardului, ca să se usuce, aceasta fiind bună pentru bube şi descântat.

Marina sau Paliile

A treia zi a Circovilor Marinei, este Marina măcinica sau Paliile, când oamenii se fac fraţi de cruce şi se numesc fraţi, iar femeile surate. Superstiţiile sunt numeroase: nu se toarce, nu se coase, nu se taie în potloage şi nici cu foarfecele nu se umblă; se spune că cine nu ţine Marina, are parte de opăreala câmpului, de lupi, de pocituri; dar cine o ţine are lipici în dragoste. Este recunoscută şi magia făcută la Circovii Marinei, cu pelin, mărar sau cu buruieni de câmp, pe care o bătrână le face un cerc, prin care trec bolnavii şi copiii care au diferite suferinţe. Tot în ziua de Sf. Marina se culege in, din care se fac baiere (legături) de dragoste. Se spune că, aşa cum e vremea la Marina, aşa va fi toată toamna. Cântatul cicoarelor (mici insecte de câmp) prevesteşte o toamnă lungă şi îmbelşugată.

Sfântul Ilie sau Parliile

Acest sfânt, sărbătorit pe 20 iulie, este prin excelenţă patronul verii, al arşiţei, incendiilor, dar şi al grindinei, pe care o poate trimite asupra recoltelor, dacă nu-i este respectată ziua; Sf. Ilie este şi patronul albinelor. Superstiţia spune că nu e bine să mănânci mere înainte de Sf. Ilie, iar atunci, întâi duci merele la biserică sau dai de pomană la copii. Dacă nu duci mere întâi la biserică, copacii nu mai rodesc anul viitor; cine nu ţine ziua lui, nu are noroc la albine. Altă superstiţie este ca până în această zi să nu arunci mere în sus sau să le tăi cu cuţitul, pentru că e rău de grindină. La fel, se spune că dacă bate piatra de Sf. Ilie, după aceea nu mai e pericol; dacă va tuna în această zi, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

Magie : de Sf. Ilie se culeg plante din câmp, se stropesc cu sânge de cocos şi se folosesc drept scaldă pentru cei betegi, care altminteri nu se mai pot vindeca (mai multe despre datina de Sf. Ilie puteţi citi – aici). Pe 21 iulie, Circovul lui Sf. Ilie al din urmă, este ziua dintâi a săptămânii Parliilor, zi în care e rău de foc, de arşiţă şi de boli arzătoare.


loading...