Calendar Ortodox Mai 2023. Care sunt cele mai importante sărbători religioase ale lunii

Care sunt cele mai importante sărbători religioase ale lunii. Chiar dacă paznicul Sfinților Împărați Constantin și Elena și Înălțarea Domnului sunt singurele sărbători cu cruce roșe din luna mai, sunt foarte multe sărbători religioase marcate în calendarul ortodox cu cruce neagră, cărora românii le acordă o importanță deosebită.

Citește și Paşte ortodox vs Paşte catolic. Părintele Calistrat Chifan şi ÎPS Calinic: „Nu te poţi juca în Biserică, sunt discuţii inutile”

Care sunt cele mai importante sărbători religioase ale lunii

• 2 mai – Aducerea moaştelor Sf. Ier. Atanasie cel Mare; Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), Patriarhul Constantinopolului;
• 3 mai – Sfântul Irodion de la Lainici, Sfinții Mucenici Timotei și Mavra;
• 7 mai – Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim;
• 8 mai – Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan;
• 12 mai – Sfântul Ioan Valahul;
• 15 mai – Sfântul Pahomie cel Mare; Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei;
• 16 mai – Sfântul Cuvios Teodor cel Sfințit; Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Sihastria Putnei;
• 17 mai – Sfântul Apostol Andronic și soția sa Iunia;
• 21 mai – Sfinții Împărați Constantin și Elena;
• 25 mai – Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor; A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul.

21 mai – Sfinții Împărați Constantin și Elena

Alte articole

Calendar ortodox 4 august 2025. Sfinţii şapte tineri din Efes. Rugăciune pentru izbăvirea de insomnie

Calendar ortodox 3 august 2025. Sărbătoare mare la români. Duminica a 8-a după Rusalii

Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena sunt prăznuiți anual, pe data de 21 mai. Cei doi împărați bizantini sunt singuri care sunt cinstiți de Biserica Ortodoxă întocmai cu apostolii și asta datorită faptelor lor bineplăcute lui Dumnezeu.

Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei. După moartea tatălui său, a fost proclamat împărat. Intră în conflict cu Maxentiu, fiul împăratului Maximian, căci acesta voia să ocupe el tronul, potrivit crestinortodox.ro.

În ziua premergătoare luptei cu Maxentiu, în anul 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă și o inscripție: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, în vis, i s-a arătat Mântuitorul care l-a îndemnat să pună semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin urmează sfatul şi iese biruitor.

În anul 313 va da un decret prin care va opri prigonirea creștinilor și astfel, creștinismul devine religie permisă în imperiu. Religia creștină va deveni religie de stat, în vremea împăratului Teodosie cel Mare (379-395).

Prin legea din 321, Constantin cel Mare a generalizat duminica ca zi de repaus în Imperiu. Împăratul Constantin a adoptat legi care interziceau adulterul și avortul, abandonarea copiilor nou născuți, răpirea copiilor și vinderea copiilor din motive de sărăcie.

De numele lui se leagă și Consiliul de la Niceea, în cadrul căruia s-a decis ca Paştele să fie sărbătorit în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară.

Împăratul Constantin a murit în anul 337, la zece ani de la trecerea la cele veșnice a mamei sale.

Împărăteasa Elena, mama sfântului Constantin, este cea care a descoperit pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost răstignit Hristos. A zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte locașuri.

25 mai – Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor

În fiecare an, la 40 de zile de la Sfintele Paști, Biserica Ortodoxă sărbătorește praznicul Înălțării Domnului. Totodată, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca această sărbătoare să fie consacrată ca Zi a Eroilor.

Începând din această zi, oamenii se salută cu „Hristos S-a Înălțat”, respectiv „Adevărat S-a Înălțat”, iar gospodinele pregătesc mâncăruri alese și roșesc ouă pe care le împart în memoria celor trecuți în neființă.

Evanghelistul Luca spune că Hristos i-a luat pe ucenicii Săi, i-a dus spre Betania și acolo Și-a ridicat mâinile, i-a binecuvântat și, pe când îi binecuvânta, S-a înălțat la cer. Însă acesta nu a fost ultimul act al lui Hristos în lume, El nu devine absent în creație. Mântuitorul continuă să fie prezent și lucrător prin Sfântul Duh.

Temei pentru credință în Înălțarea lui Hristos avem și în Evanghelia lui Marcu, în versetul 19 din capitolul 16, unde se spune că Iisus Hristos S-a înălțat la cer și a șezut de-a dreapta Tatălui. Astfel, Tatăl îl iubește pe Fiul în Sfântul Duh nu doar ca Dumnezeu, ci și ca om. Prin acesta trebuie să înțelegem că toți cei care ne-am unit cu Hristos devenim părtași la iubirea dumnezeiască.

În popor există credința că, odată cu Înălțarea Domnului, se înalţă și sufletele celor adormiți de la Săptămâna Luminată încoace.

Citește și Doliu uriaş în Biserică. Părintele Lup a tras maşina pe dreapta pentru că i se făcuse rău şi s-a dus la cele veşnice înainte de a veni SMURD