Călin Georgescu se va prezenta marţi pentru a semna măsura preventivă de control judiciar așa cum o face în fiecare săptămână, încă de acum mai bine de un an de zile de când a fost dispusă această măsură și prelungită de către judecători pentru alte 60 de zile.
Fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu rămâne sub control judiciar încă 60 de zile, după ce Judecătoria Sectorului 1 din Capitală a decis să menţină măsura preventivă şi să-i respingă ca neîntemeiată cererea de revocare a acesteia, în dosarul în care Georgescu este acuzat de propagandă legionară şi de promovare, în public, a unor persoane vinovate de genocid şi de crime de război.
Fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu a fost trimis în judecată sub control judiciar, în 2 iulie 2025, de către Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (5 acte materiale).
Din rechizitoriu a reieşit că, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, la diferite intervale de timp, în 16 iunie 2020, în septembrie 2020, în 2 octombrie 2021, în 1 septembrie 2024 şi în 16 mai 2025, inculpatul a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii şi doctrine fasciste, legionare şi xenofobe, precum mobilizarea în masă a naţiunii în vederea regenerării şi renaşterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creştin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente, necesitatea emergenţei unui lider carismatic, predestinat şi autoritar, apt să pună în operă acest proces, glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situaţia prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnităţii comunităţii naţionale şi de plasare a acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acţiunilor unor inamici ai statului, artificial identificaţi sub forma unor actori statali externi, ultranaţionalismul populist având la bază un nucleu mitic creştin şi cultul mareşalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiindu-l pe acesta, prezentându-l drept erou naţional şi imitând, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci şi gesturile şi tonul vocii sale.
De asemenea, Georgescu ar fi făcut salutul legionar cu ocazia unui discurs susţinut în faţa unei mulţimi de protestatari la adresa restricţiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, în 2 octombrie 2021, se mai arată în rechizitoriu.
În mod concret, notează anchetatorii, inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvenţa sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepţie cu privire la încadrarea istorică a Mişcării Legionare într-o încercare de normalizare şi revitalizare a legionarismului şi a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmaţii cu caracter elogiativ şi laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moţa ş.a.
Rechizitoriul a fost trimis Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, instanţă competentă să judece cauza în fond.
În acest dosar, Călin Georgescu a făcut contestaţie la măsurile şi excepţiile dispuse de judecătorul de cameră preliminară, Tribunalul Bucureşti urmând să decidă definitiv, vineri, dacă poate începe judecata pe fond a dosarului.
Într-un alt dosar, Călin Georgescu este acuzat, alături de mercenarul Horaţiu Potra, de fiul şi de nepotul acestuia, precum şi de alţi inculpaţi, de acţiuni împotriva ordinii constituţionale. În 21 ianuarie, aceştia au fost duşi la Curtea de Apel Bucureşti, unde un judecător a analizat, în cameră preliminară, probe şi înscrisuri depuse la dosar. La termenul din 22 decembrie 2025, judecătorul de cameră preliminară a încuviinţat cererea formulată de Horaţiu Potra privind depunerea la dosar a unui stick de memorie care conţine două înregistrări video şi a dispus citarea unui martor-asistent la percheziţia din 26 februarie 2025 de la locuinţa din Mediaş a lui Potra. Curtea de Apel Bucureşti a stabilit termen la 11 februarie.
„Constată legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar, luată faţă de inculpatul Georgescu Călin, prin ordonan?a nr. 2226/221/P/2023/d1 din 26 februarie 2025 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel cum a fost modificată ulterior. Menţine măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpatul Georgescu Călin, până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 zile. Respinge, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii preventive”, este solutia pe scurt a instanţei Judecătoriei Sectorului 1, luată marţi.
Fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu, mercenarul Horaţiu Potra, fiul şi nepotul acestuia, precum şi ceilalţi inculpaţi din dosarul în care aceştia sunt acuzaţi de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor au fost, luni, la Curtea de Apel Bucureşti, unde instanţa urma să decidă dacă poate începe procesul pe fond, după analizarea unor probe şi înscrisuri depuse la dosar. Judecătorii au amânat pronunţarea pentru data de 9 martie. La termenul din 22 decembrie 2025, judecătorul de cameră preliminară a încuviinţat cererea formulată de Horaţiu Potra privind depunerea la dosar a unui stick de memorie care conţine două înregistrări video şi a dispus citarea unui martor-asistent la percheziţia din 26 februarie 2025 de la locuinţa din Mediaş a lui Potra.
Judecătorii au amânat pentru data de 9 martie pronunţarea în dosarul în care Călin Georgescu, Horaţiu Potra, fiul şi nepotul său, alături de alţi 20 de inculpaţi, sunt acuzaţi de acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
Fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu a cerut din nou desecretizarea şedinţei CSAT care a avut loc înainte de anularea turului al doilea al scrutinului din decembrie 2024, el afirmând în context că „dacă Nicolae Ceauşescu ar fi avut Curtea Constituţională, probabil azi era preşedinte democratic”, relatează Agerpres.
Călin Georgescu a fost prezent luni, la Curtea de Apel Bucureşti, la un nou termen al procesului aflat în faza de cameră preliminară, în care este judecat alături de gruparea mercenarului Horaţiu Potra pentru acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
„Fără Dumnezeu, democraţia se dezintegrează şi se vede asta cu ochiul liber. Eu sunt aici, la Curtea de Apel, cum am fost şi la Judecătoria Sectorului 1 şi la tribunal, pe nişte dosare inventate, pentru că sistemul şi clasa politică se tem de democraţie şi se tem de poporul român. Ei vă vor slabi, nu puternici, vă vor sclavi, nu oameni liberi, vă vor obedienţi, nu inteligenţi. Şi pentru că ştiu că poporul român, în noiembrie – decembrie 2024, a învins. Şi se tem de poporul român. Şi atunci, fiind laşi, utilizează instituţiile de forţă, pentru a lovi pe la spate. Asta este definiţia laşului. Există o instanţă superioară celei în faţa căreia eu am fost adus şi anume instanţa conştiinţei. Eu rog toţi judecătorii, înainte de a se pronunţa, să treacă prin faţa ei, pentru că lupta pentru adevăr nu se opreşte la porţile tribunalului. (…) Pentru milioane de români, cărora li s-a furat libertatea, democraţia şi prosperitatea, eu cer, în numele lor, desecretizarea şedinţei CSAT şi a întâlnirii informale a Curţii Constituţionale, dinainte de anularea alegerilor din 6 decembrie 2024. Ştiţi cum e – dacă Nicolae Ceauşescu ar fi avut Curtea Constituţională, probabil că azi era preşedinte democratic”, a susţinut Călin Georgescu, la ieşirea de la proces.