Călin Georgescu se va prezenta marți, 9 decembrie, în fața magistraților de la Judecătoria Sectorului 1 din București, pentru a afla verdictul asupra cererilor formulate de către avocații săi. Practic, judecătorii vor decide dacă admit cererile sau dacă întorc dosarul înapoi pe masa procurorilor.
La un an și o zi de când ar fi trebuit să aibă loc turul al doilea al alegerilor prezidențiale dintre Călin Georgescu și Elena Lasconi, suveranistul așteaptă un răspuns foarte important în dosarul penal trimis în judecată de către procurorii de la Parchetul General.
Călin Georgescu se confruntă cu acuzații ce vizează promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de crime de război, genocid și infracțiuni contra umanității, dar și răspândirea de idei fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, în formă continuată.

Anterior, pe 30 octombrie, judecătorii au decis menținerea măsurii controlului judiciar, ce a fost dispusă anterior în dosar.
„În temeiul art. 348 Cpp rap. la art. 207 alin. 2, 4 și 7 Cpp, constată legalitatea și temeinicia măsurii controlului judiciar, luată față de inculpatul Georgescu Călin prin ordonanța nr. 2226/221/P/2023/d1 din 26 februarie 2025 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel cum a fost modificată ulterior.
Menține măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpatul Georgescu Călin, până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 de zile. Respinge, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii preventive. Cu drept de contestație în termen de 48 de ore de la comunicare”, se arată în hotărârea instanței.
Infracțiunea de care este acuzat fostul candidat la alegerile prezidențiale este pedepsită de legea română cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, însă dacă faptele au fost săvârșite în formă continuată, cum este cazul lui Călin Georgescu, pedeapsa poate crește, prin contopire, până la aproximativ cinci ani de închisoare.
Călin Georgescu este acuzat de procurorii de la Parchetul General că, pe 16 iunie 2020, în septembrie 2020, pe data de 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 și pe 16 mai 2025, a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe.
El ar fi acționat pentru „mobilizarea în masă a națiunii în vederea regenerării și renașterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creștin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente” pentru a crea necesitatea apariției „unui lider carismatic, predestinat și autoritar, apt să pună în operă acest proces”, potrivit Radio Europa Liberă.
Mai mult, spun procurorii, Georgescu a glorificat trecutul istoric prin contrast cu prezentul pentru a afecta profund demnitatea „comunității naționale” și plasarea acesteia „în sfera statutului de victimă, ca urmare a acțiunilor unor inamici ai statului, artificial identificați sub forma unor actori statali externi”.
De asemenea, el a promovat un ultranaționalism populist care are la bază un nucleu mitic creștin și a făcut cultul mareșalului Ion Antonescu, condamnat definitiv pentru crime de război, pe care l-a elogiat prezentându-l ca pe un erou național.
Procurorii au remarcat și reproducerea de către cel inculpat „prin imitație, aproape până la identitate”, nu doar a cuvintelor lui Ion Antonescu, ci și a gesturilor și tonului vocii sale, „efectuând salutul legionar”.
Anchetatorii dau cu precizie și momentul în care Georgescu ar fi făcut-o: într-un discurs susținut în fața unei mulțimi de protestatari la adresa restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti pe 2 octombrie 2021.
Citește și : Ion Cristoiu: „Toată lumea a luat foc în urma declarațiilor lui Călin Georgescu că va opri ajutorul trimis Ucrainei”
Procurorii au mai reținut că Georgescu „a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare”.
Scopul? Ca să producă „o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța, potrivit sursei citate.