Camelia Tișe, condusă pe ultimul drum după ce legiștii au stabilit că suferea de malarie. Organele i-au cedat rând pe rând

Camelia Tișe, un cunoscut notar din Cluj și fosta soție a președintelui Consiliului Județean Cluj, s-a murit sâmbătă. Descoperirea macabră a fost făcută de menajeră, luni dimineață. Medicii legiști au stabilit că femeia a murit de malarie, după ce s-ar fi infectat într-o vacanță în Tanzania. Aceasta ar fi confundat simptomele cu cele ale unei răceli obișnuite și nu a mers la medic, astfel că nici măcar nu știa că suferă de malarie după vacanța petrecută în Zanzibar.

Ultimele imagini cu Camelia Tişe, în timpul vacanţei din Tanzania şi Zanzibar

Pe 26 ianuarie, Camelia s-a întors din vacanţa exotică. Se simțea tot mai rău, dar nu a mers la medic. În lipsa unui diagnostic şi fără tratament specific, organele i-au cedat pe rând.

Alte articole

Bolojan face strategia PNL în cârciumă. Cum au fost surprinși liberalii înainte de moțiune, lovitura dură primită de premier FOTO

Ce cotă are Ilie Bolojan să mai rămână premier pe Polymarket, platforma de pariuri interzisă în România

Simptomele malariei apar la circa la 7 zile de la înţepătura de ţânţar. Boala debutează exact ca o răceală – cu frisoane, dureri de cap, moleşeală, tuse. Se instalează apoi rapid convulsiile, vărsăturile, senzaţia de sufocare, iar în cele din urmă întreg organismul intră în colaps.

Camelia Tișe nu este primul caz de malarie din acest an în România. În luna ianuarie au fost raportate nouă cazuri de malarie în țara noastră. Cinci dintre bolnavi au istoric de călătorie în Tanzania-Zanzibar. Din aceste persoane, două au decedat.

Medicul Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecţoase Victor Babeş din Bucureşti, a transmis oamenilor care doresc să călătorească în ţări din Africa să se prezinte la medic înaintea călătoriei, dar şi la revenirea în ţară, dacă au anumite simptome de boală.

„Din păcate, la debut malaria se poate confunda cu o infecție respiratorie sau cu o infecție virală obișnuită. Debutează cu febră, frisoane, dureri de cap, eventual și cu diaree.

Principalul lucru este ca pacienții care vin dintr-o zonă cu risc să știe că se pot confrunta cu această situație la întoarcere și trebuie să meargă imediat la medic, unde vor preciza că vin dintr-o zonă de risc.

Cu cât se întârzi mai mult diagnosticul, cu atât pronosticul pacienților este mai sever. Există complicații care pot fi fatale. La Victor Babeș, în acest moment sunt internați trei pacienți.

Există un tratament profilactic. Anumite pastile care trebuie luate înainte, în timpul și după călătorie. Important este ca cei care intenționează să călătorească în zone de risc să ceară un sfat, astfel încât să fie îndrumați corect”, a declarat conf. dr. Simin Florescu, manager Spital Victor Babeș.

”Fiecare om care se pregăteşte să călătorească într-o zonă de risc sau dacă doreşte să călătorească într-o zonă despre care nu este sigur că ar fi de risc sau nu, trebuie să vină la cabinet să ne întrebe. Este cea mai înţeleaptă atitudine, să ceară un consult, o profilaxie şi neapărat o discuţie cu medicul specialist din cabinet, un infecţionist. Este important să fie conştient că fie că pleacă individual sau în grup cu agenţii de turism, această călătorie trebuie să fie precedată de o prezentare la un cabinet medical specializat care să îi spună ce are de făcut. E cea mai înţeleaptă alegere în această situaţie. Sfaturile de pe internet, de la grupuri de călători sau agenţii de turism, s-ar putea să nu fie corecte. Exact ceea ce vedem şi acum la aceste cazuri din Zanzibar. din păcate cel puţin pacienţii pe care i-am avut noi, au primit indicaţii de la agenţiile de turism cum că nu ar avea nevoie de niciun fel de tratamente profilactice, lucruri care nu este corect”, a mai afirmat Florescu.