Camera de Comerţ Americană în România a identificat cinci vulnerabilităţi în construcţia bugetului de stat

Principalele provocări pe care Legea Bugetului de Stat pentru 2017 le prezintă sunt, conform unui comunicat al asociaţiei: proiecţia bugetară foarte optimistă, raportul între cheltuieli şi investiţii, în defavoarea acestora din urmă, suprabugetarea nivelului de absorbţie a fondurilor europene, alocările insuficiente pentru cheltuielile bugetare de tipul pensiilor şi asistenţei sociale sau dobânzilor, precum şi asumarea de angajamente viitoare în lipsa unor bugete multianuale.

Proiecţia bugetară foarte optimistă poate prejudicia echilibrul macroeconomic. Bugetul actual ţinteşte o creştere economică de 5,2%, superioară previziunilor mult mai prudente emise de instituţii precum Comisia Europeană, Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional sau bănci locale, care plasează creşterea PIB între 3,7% – 4,4%, arată AmCham. Nivelul veniturilor la bugetul consolidat şi creşterea cheltuielilor raportate recent pentru luna ianuarie 2017 confirmă îngrijorarea exprimată faţă de acest aspect.

Raportul între cheltuieli şi investiţii, în defavoarea acestora din urmă, nu susţine obiectivul de a crea servicii cu valoare adăugată mare în economie. Deşi pe termen scurt creşterea economică bazată pe consum favorizează unele sectoare, o accentuare a consumului poate avea ca efecte creşterea inflaţiei, pe termen mediu aceasta afectând creşterea economică sustenabilă şi puterea de cumpărare a populaţiei. Un avans economic sănătos presupune corelarea creşterii salariilor cu nivelul de performanţă şi productivitate, şi cu îmbunătăţirea calităţii infrastructurii şi serviciilor publice.

Suprabugetarea nivelului de absorbţie a fondurilor europene nu ţine cont de performanţa slabă înregistrată de România în acest domeniu. În plus, condiţionarea unei părţi importante din cheltuielile cu investiţii – 4,5 miliarde lei din totalul de 9,9 miliarde lei – de finanţarea din surse europene poate duce la nerealizarea investiţiilor asumate datorită ritmului redus de absorbţie a fondurilor europene, ceea ce va limita creşterea economică vizată.

Alte articole

Sorin Grindeanu îl acuză pe Ilie Bolojan că a manipulat în legătură cu deficitul bugetar: „Am intrat cu vreo 15 miliarde datorie de anul trecut în 2026”

Veste bună de la Ministerul Finanţelor: România încheie 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB

Alocările insuficiente pentru cheltuielile bugetare de tipul pensiilor şi asistenţei sociale sau dobânzilor pun o presiune mare asupra bugetului consolidat. Bugetul pentru asigurări sociale va fi grevat semnificativ în contextul creşterii cu 10% a punctului de pensie. Este de aşteptat ca nivelul cheltuielilor cu dobânzile să fie influenţat atât de valoarea nominală mai mare a deficitului bugetar, cât şi de o creştere anticipată a serviciului datoriei publice în contextul tendinţei globale de creştere a costurilor de creditare.

Asumarea de angajamente viitoare în lipsa unor bugete multianuale fac posibile derapaje ale cheltuielilor publice. Deşi proiecţiile bugetare şi un cadru multianual care să susţină finanţarea proiectelor complexe de investiţii sunt exerciţii necesare, este recomandat ca acestea să fie implementate într-un context de bugetare multianuală care să ofere imaginea completă a angajării resurselor bugetare, dar şi a veniturilor aşteptate. În caz contrar, există riscul asumării de angajamente care să nu producă efecte concrete în viitor în lipsa realizării de venituri suficiente pentru a le acoperi. În plus, o astfel de abordare va perpetua experienţa profund ineficientă şi costisitoare pentru ţara noastră de a începe numeroase proiecte de investiţii care au rămas, însă, nefinalizate.

„Este important de notat, că potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, dacă riscurile identificate s-ar materializa, deficitul bugetar în anul 2017 ar fi de cel puţin 4%, un nivel îngrijorător atât prin raportare la plafonul de referinţă al Pactului de Stabilitate şi Creştere, cât şi prin raportare la principiile economice ale managementului anti ciclic al politicilor fiscale”, arată comunicatul.

AmCham România a fost înfiinţată în anul 1993 de un grup de companii americane şi reuneşte în prezent peste 400 de companii americane, internaţionale şi locale, care au investiţii totale de peste 20 miliarde dolari, generând în jur de 250.000 de locuri de muncă.