Camera Deputaţilor: Proiectul privind combaterea spălării banilor a fost adoptat pe articole

Proiectul transpune mai multe directive europene referitoare la combaterea spălării banilor.

Textul adoptat prevede interzicerea emiterii de acţiuni la purtător şi ca asociaţiile şi fundaţiile să fie obligate să raporteze instituţiilor statului, printre care şi Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, toţi beneficiarii. Conform unui amendament stabilit luni în Comisia juridică, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale, sunt exceptate de la aceste prevederi şi nu vor fi entităţi raportoare.

Potrivit textelor adoptate, la data intrării în vigoare a prezentei legi se interzice emiterea de noi acţiuni la purtător şi efectuarea de operaţiuni cu acţiunile la purtător existente, sub sancţiunea nulităţii absolute.

„Acţiunile la purtător emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi vor fi convertite în acţiuni nominative şi actul constitutiv actualizat va fi depus la Oficiul Registrului Comerţului. Deţinătorii cu orice titlu de acţiuni la purtător le vor depune la sediul societăţii emitente în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. La data expirării termenului, consiliul de administraţie al societăţii va înscrie pe titluri şi în registrul acţionarilor numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul acţionarului persoană fizică, sau denumirea, sediul, numărul de înmatriculare şi codul unic de înregistrare ale acţionarului persoană juridică, după caz. Acţiunile la purtător nedepuse la sediul societăţii emitente se anulează de drept la data expirării termenului prevăzut, cu consecinţa reducerii corespunzătoare a capitalului social. Neîndeplinirea, până la expirarea termenului, a obligaţiei de conversie de către societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni atrage dizolvarea acestora. La cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul sau, după caz, tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţii”, prevede textul adoptat.

Alte articole

Alţi bugetari „de lux” îşi fac bagajele. Concedieri decise cu vot majoritar, economie de 25 de milioane de lei DOCUMENT

S-a dat lege, România sărbătoreşte în fiecare an Ziua Naţională a gastronomiei. Când au gurmanzii parte de răsfăţ culinar

Deputaţii au mai decis ca persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante să fie considerate persoane expuse public în sensul acestei legi. Aceştia sunt: şefi de stat, şefi de guvern, miniştri şi miniştri adjuncţi sau secretari de stat, membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative centrale similare, membri ai organelor de conducere ale partidelor politice, membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac, membri ai organelor de conducere din cadrul curţilor de conturi sau membrii organelor de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale, ambasadori, însărcinaţi cu afaceri şi ofiţeri superiori în forţele armate, membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale, directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale.

Astfel, a fost înlocuit termenul de „persoane expuse politic” cu cel de „persoane expuse public”.

Membrii familiei persoanei expuse public sunt, în sensul prezentei legi, soţul persoanei expuse public sau concubinul acesteia/ persoana cu care aceasta se află în relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, copiii şi soţii ori concubinii acestora, persoanele cu care copiii se află în relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, părinţii.

Textul proiectului mai prevede că aceste persoane nu mai sunt considerate expuse public după împlinirea unui an de la data la care persoana a încetat să mai ocupe o funcţie publică importantă.

Entităţile raportoare aplică, în plus faţă de măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, măsurile suplimentare de cunoaştere a clientelei în toate situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, inclusiv în cazul tranzacţiilor sau relaţiilor de afaceri cu persoanele expuse public sau cu clienţi ai căror beneficiari reali sunt persoane expuse public, inclusiv pentru o perioadă de cel puţin 12 luni începând cu data de la care respectiva persoană nu mai ocupă o funcţie publică importantă.

Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor transmite lunar către ANAF rapoarte pentru tranzacţii cu sume în numerar, rapoarte privind transferurile externe în şi din conturi şi rapoarte privind activităţile de remitere de bani primite de la entităţile raportoare care au obligaţia transmiterii informaţiilor respective către Oficiu.

PNL este constrâns să nu voteze proiectul, a declarat, la dezbaterile generale din plen, deputatul liberal Ioan Cupşa, adăugând că textul propus este absolut incorect, afectează societatea civilă, asociaţiile şi fundaţiile care prestează servicii sociale.

„Aţi decis să loviţi tocmai în cei care sunt partea frumoasă a societăţii civile. Fiecare asociaţie trebuie să identifice, să raporteze fiecare tranzacţie pe care o vor face prestând un serviciu social vreunui beneficiar social. Organizaţiile şi fundaţiile sunt oprite în a da un randament maxim, este o birocraţie excesivă”, a spus Cupşa.

Deputatul UDMR Marton Arpad a declarat că la dezbaterea proiectului a fost decisă „o mică modificare care rezolvă problema a 19 ONG, dar lasă problema a zeci de mii de ONG”.

„În această dezbatere, reprezentanţii autorităţilor au vorbit mai tot timpul pe lângă textul pe care îl veţi vota. Potrivit textului adoptat, toate ONG vor trebui să raporteze beneficiarul real. (…) O problemă foarte mare pentru toate ONG nu a fost rezolvată, deci nu putem vota o astfel de lege”, a spus deputatul UDMR.

Şi USR a criticat proiectul de lege, Stelian Ion afirmând că este o lege periculoasă.

„S-a introdus un instrument de constrângere a asociaţiilor şi fundaţiilor. Dacă asociaţiile şi fundaţiile nu vor face pe placul puterii, puterea va aplica amenzi care le pot desfiinţa”, a adăugat Stelian Ion.

În replică, deputatul PSD Nicuşor Halici, preşedintele Comisiei juridice, a precizat că cele două directive europene trebuiau transpuse pentru că termenul a fost depăşit.

„Atunci când transpunem o directivă înainte de termen, avem o marjă naţională. Depăşind termenele, trebuie transpusă ad literam”, a susţinut Halici.