Când ar putea să treacă România la moneda euro. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Din 2018, Banca Națională n-a mai putut să colaboreze”

După ce Bulgaria a trecut la moneda euro începând cu 1 ianuarie 2026, mai multe voci din România au conștientizat că am rămas în spate față de vecinii de la sud de Dunăre, mai ales că am aderat în același timp la Uniunea Europeană, pe 1 ianuarie 2007.

România nu a adoptat moneda Euro, la 19 ani de la aderarea la Uniunea Europeană

Bulgaria se confruntă, momentan, cu un val de îngrijorare privind creșterea necontrolată a prețurilor din cauza adoptării monedei, în timp ce fosta monedă națională, leva, continuă să circule în paralel cu moneda euro în luna ianuarie 2026.

România, prin semnarea Tratatului de Aderare a României și Republicii Bulgaria la Uniunea Europeană, s-a angajat că va adopta moneda euro după ce va îndeplini criteriile de convergență stabilite la Maastricht.

Cu toate acestea, țara noastră nu s-a grăbit să adere la Zona Euro, mai ales că UE nu impune un calendar fix de adoptare și că statele membre pot să decidă singure când inițiază pașii tehnici, cum ar fi intrarea în mecanismul ERM II.

Alte articole

BNR, anunţul alarmant pentru toţi românii la început de an. Scăderea din cont e masivă!

Când se schimbă banii în România. Daniel Dăianu anunţă când ar putea adopta şi ţara noastră moneda euro

Ministerul Finanțelor, prin vocea lui Attila Gyorgy, secretar de stat în cadrul ministerului, arată că România nu a parcurs nici măcar pașii preliminari pentru adoptarea monedei.

Citește și : BNR, anunţul alarmant pentru toţi românii la început de an. Scăderea din cont e masivă!

Într-un răspuns la o interpelare parlamentară formulată de deputatul PSD Nicolae Adrian Bara, Attila Gyorgy a transmis că România nu participă nici măcar la Mecanismul Ratei de Schimb II (ERM II), o etapă obligatorie care presupune menținerea calității stabilității cursului de schimb timp de cel puțin doi ani înaintea adoptării monedei euro.

„România nu a atins încă majoritatea criteriilor economice stabilite de Tratatul de la Maastricht pentru adoptarea monedei euro.

În privința stabilității prețurilor, rata anuală a inflației în luna octombrie 2025 comparativ cu luna octombrie 2024, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a fost de 8,4%, nivel semnificativ superior mediei (0,8%) înregistrate de cele mai performante strei state ale Uniunii Europene (Cipru, Franța și Italia).

Deficitul bugetar pentru primele 10 luni ale anului 2024 este estimat la 5,7% din PIB, în scădere față de 6,2% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent, dar în continuare peste limita de 3% prevăzută de criteriile de convergență.

În ceea ce privește datoria publică, nivelul acesteia este de aproximativ 57% din PIB în trimestrul al doilea al anului 2025. Deși acest indicator se situează sub pragul de referință de 60% stabilit prin criteriile de la Maastricht, tendința de creștere anticipată pentru anul 2026 poate exercita presiuni suplimentare asupra finanțelor publice.”, se arată în răspunsul Ministerului Finanțelor.

Concluzia lui Attila este una simplă. Având în vedere că rata dobânzii rămâne la un nivel ridicat, că pragul deficitului bugetar a fost depășit și că inflația a atins proporții mari, România nu îndeplinește, în aceste momente, condițiile pentru aderarea la moneda Euro.

„Ratele dobânzilor pe termen lung se situează la nivelul de 6%, valoare care depășește pragul de referință definit ca fiind cu cel mult 2 puncte procentuale peste media statelor membre cu cele mai bune performanțe în materie de stabilitate a prețurilor. (…)

Având în vedere nivelul ridicat al inflației, depășirea pragului deficitului bugetar, nivelul ridicat al ratelor dobânzilor pe termen lung, se poate concluziona că România nu îndeplinește, în prezent, condițiile necesare pentru adoptarea monedei euro”, a explicat secretarul de stat Gyorgy Attila.

Mugur Isărescu susține că mai trebuie să așteptăm 5-7 ani

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), este de părere că România va trebui să mai aștepte încă cel puțin 5-7 ani până când țara noastră să își permită să vorbească despre aderarea la moneda Euro.

El arată că discuțiile privind aderarea s-au întrerupt în anul 2018, când a devenit clar că România este departe de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht.

„Din 2018 Banca Națională n-a mai putut să colaboreze. A fost ultima ședință, dacă mi-aduc aminte, la Academia Română, privind adoptarea monedei euro. Și am renunțat și noi la toate comitetele. Am avut trei comitete, inclusiv unul tehnic, apropo de partea legată de numerar. Cum se aduce numerarul în țară, cum se distribuie numerarul euro. Deci eram avansați. Acum, dacă corecția fiscală înseamnă cinci sau șapte ani, înseamnă că peste cinci – șapte ani mai discutăm”, a declarat Mugur Isărescu.

Acest lucru înseamnă că se va putea vorbi despre aderarea la moneda unică europeană tocmai în perioada 2030-2035.

Care sunt avantajele aderării la moneda Euro

Deși mulți români sunt sceptici privind aderarea la moneda unică europeană, aceasta oferă numeroase beneficii oamenilor de rând, cât și economiei țării în general.

Având în vedere că foarte mulți români au credite în Euro, pentru casă, mașină, sau pentru nevoi personale, dispare riscul valutar. Aceasta este o problemă în ziua de azi, când ratele pot crește la câteva luni din cauza cursului valutar.

Un alt beneficiu incredibil pentru oamenii de rând este cel al dobânzilor mai mici.

La un credit ipotecar pe 30 de ani de 100.000 de euro, cu un IRCC la 3 luni de 5,68% și o marjă a băncii de 2,3%, se ajunge la o dobândă de 8%. Astfel, rata lunară este de 732 de euro, aproximativ 3.752 de lei, iar suma totală de rambursat este de 263.630 de euro. Prin urmare, se plătește o dobândă de 163.630 de euro, deci o dată și jumătate din valoarea casei doar în dobânzi.

Citește și : BNR începe să verifice averile românilor. Angajații vor merge la adresele celor vizați, iar datele vor fi raportate către UE

La un credit ipotecar pe 30 de ani, de 100.000 de euro, în Euro, cu un Euribor de 2,1% și o marjă a băncii de 2,3%, se ajunge la o rată lunară de 500 de euro, aproximativ 2.544 de lei, restul de dobândă fiind de 80.280 de euro, deci la jumătate față de situația actuală.

În plus, economiile românilor sunt protejate prin adoptarea monedei Euro. Pentru că este o monedă de rezervă globală, aceasta își păstrează valoarea mult mai bine, mai ales că rata anuală a inflației în UE, în noiembrie, a fost de numai 2,4%, față de 8,6% în România.