Când e bine să spui o minciună şi când să rosteşti adevărul. Ce faci dacă ţi-ai înşelat partenerul

În special din gura femeilor auzi frecvent expresia „Urăsc minciuna!” spusă pe un ton apăsat şi cu atitudine care nu lasă loc de alte discuţii pe acestă temă, scrie libertatea.ro. La rândul lor, bărbaţii afirmă cu tărie că nu vor să fie minţiţi. Deh, ei sunt obişnuiţi doar să mintă şi au sentimentul că sunt percepuţi ca nişte fraieri când nu li se spune adevărul. Cu toate acestea nu există om care să nu fi spus cândva o minciună. Cum se explică tendinţa morală a oamenilor de a condamna minciuna, dar de a o folosi ori de câte ori este în avantajul lor. 

Citeşte şi Secretele unei relaţii frumoase. Cum să păstrezi armonia în cuplu

„Din punct de vedere psihologic (şi nu moral) minciuna este o încercare de transformare a realităţii negre într-o realitate alternativă mai colorată. Este un mod de a îndulci pastila amară. Cei mai mulţi oameni au format un automatism mental din condamnarea minciunii în orice conjunctură. Fac acest lucru până sunt puşi într-o situaţie de viaţă în care ei înşişi o folosesc”, susţine psihologul.

Minciuna albă şi minciuna cu rea credinţă

Alte articole

Minciunile spuse de George Simion în dezbaterea cu Nicușor Dan: „Nicio țară din UE nu are același potențial energetic, mineral și natural pe care îl are România”

Lista de minciuni pe care le vei auzi din gura unui mecanic cel puțin o dată în viață, dezvăluită de angajatul unui service auto

„Este foarte importantă această delimitare. Desigur că minciunile care au la bază simulările comportamentale cu scop de a prejudicia pe cineva sunt de neiertat. Unii mint ca apoi să poată face rău ca urmare a distorsionării realităţii. Acestea sunt minciunile cu rea credinţă. Ştim cu toţii cazurile când diferiţi indivizi mint pentru a intra în casele bătrânilor şi a le fura pensia. Acestea sunt condamnabile chiar si legal. Există si minciuni care nu au la bază reaua credinţă. Aceste sunt minciunile albe, utilitare sau de protecţie. Orice om a apelat la o astfel de minciună la un moment dat. Este acel tip de modificare a unei realităţi urăte. Este un tip de minciună în urma căruia nimeni nu e prejudiciat concret, scopul fiind ca mincinosul să aibă un beneficiu din distorsionarea realităţii sau a se evita o stare de pericol sau tensiune generată de aflarea unui adevăr care ar face mai mult rău decăt bine oricui este implicat în acea situaţie”, a mai adăugat specialistul.

Când nu e bine să spunem adevărul?

„Atunci când un adevăr face rău cuiva, loveşte, distruge, jigneşte sau dezonorează o persoană e bine să rămână nespus. Chiar şi omiterea adevărului tot ca o miciună este percepută. A fi un om diplomat nu insemnă a fi mincinos ci a reuşi să nu generezi tensiuni, durere sau suferinţă provocate de un eventual adevăr. Adevărul trebuie restrâns când aflarea lui e distructivă. Multe persoane motivează că sunt sincere în orice conjunctură dar adevărurile negre pe care le spun indiscriminatoriu le complică si tensionează relatiile cu ceilalti. Este ca si cum ai afla de o infidelitate a cuiva şi te-ai grăbi să spui tuturor. Nu îţi va premia nimeni acest tip de sinceritate.”

Citeşte şi Minciuni care te ţin într-o relaţie de cuplu toxică

Elizabeth Taylor: ” Un bărbat care nu a minţit niciodată o femeie nu a avut niciun respect pentru sentimentele ei”

„Minciuna este un instrument puternic în cucerirea unei femei. Femeile însele preferă şi încurajează o minciună frumoasă decăt un adevăr anost. Minciuna îi ajută pe bărbaţi să transforme dorinţa fizică în respectabilitate. Elizabeth Taylor spunea > dar puţine femei pot întelege vorbele actriţei cu ochii violeţi. E nevoie de multă experienţă de relaţie pentru asta şi multă dezvoltare personală. Cuceritorii folosesc minciuna şi derivatele ei pentru a vorbi femeilor despre ochii lor iar dacă ar fi abrupt de sinceri s-ar limita doar la părţile corporale de la curea în jos”.

Am avut o infidelitate trecătoare! Îi spun soţului (soţiei) sau mint?

„Dilema de a spune sau nu partenerului despre o infidelitate este veche. Unii susţin că el îti va aprecia sinceritatea şi te va iubi mai mult iar altii spun că totul se va duce de râpă. Din punct de vedere psihologic oamenii sunt fiinţe posesive. Aflarea despre o infidelitate a partenerului, mai ales cănd există si multe detalii despre asta, otrăveşte sufletul cuiva. Omul ala va trăi o dramă obsesivă, nu va putea să doarmă, să mănânce, să funcţioneze în societate. Cănd va fi în pat cu tine îi vor veni în minte detalii delirante despre infidelitatea ta, apoi îţi va cere tot mai multe detalii despre aventura ta şi se va adănci în paranoia. În concluzie, dacă vrei să păstrezi partenerul şi ţii la sănătatea lui mentală e mai elegant să nu sufli o vorbă despre ce s-a întâmplat între tine şi altcineva. Eşti o persoană mincinoasă? Unii aşa ar zice dar consecinţele adevărului ar fi mult mai rele. Cei care afirmă cu tărie că urăsc orice minciună vor afla pe pielea lor urmarile aflării sau spunerii acestui tip de adevăr distrugător. Însăşi sintagma aparţine oamenilor care au aflat adevăruri negre iar cuvântul URĂSC din expresie,spus aşa foarte uşor şi instinctiv arată tensiunile, veninul si înverşunările care s-au cuibărit în sufletul lor”, a încheiat Cezar Laurenţiu Cioc, psiholog la Institutul de Cercetare și Dezvoltare a Potenţialului Uman din Bucureşti.