CALENDAR ORTODOX 2019. Rusalii 2019
Sărbătoarea Sfântă a Rusaliilor este prăznuită anual la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paști. Anul acesta vom sărbători Rusaliile pe 16 iunie. Astfel, românii vor avea liber pe 16 iunie, duminică, și pe 17 iunie, luni.
Ce reprezintă sărbătoarea Rusaliilor?
Sărbătoarea de Rusalii aniversează momentul în care Duhul Sfânt s-a coborât deasupra ucenicilor lui Iisus, la zece zile după ce acesta s-a ridicat la Ceruri, în urma învierii Sale după momentul răstignirii. Rusaliile sunt, așadar, un fel de zi de naștere a Bisericii Creștine.
Prin Pogorârea Sfântului Duh, Apostolii au fost încredințați cu puterea de a grăi limbi pe care ei nu le cunoșteau până atunci. Au reușit să descopere atât învățătura Mântuitorului, dar și a altor neamuri în mai multe limbi. Începutul a fost chiar în această zi de Rusalii, când toți iudeii din Ierusalim și din întreg Orientul au înțeles mesajul pe care aceștia îl purtau.
Pelerinii care nu reușeau să își explice cum reușesc Apostolii să grăiască în mai multe limbi îi acuză că ar fi “plini de must”, și anume beți. Atunci Sfântul Petru luă cuvântul pentru a apăra Apostolii dar și pentru a propovădui minunile pe care Mântuitorul nostru le-a făcut.
Conform scrierilor din Noul Testament, evenimentul bisericesc a avut loc în ziua rusaliilor evreiești, la 50 de zile de la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. De aceea, această sărbătoare creștină este cunoscută în rândul credincioșilor și sub numele de Cinzecime.
La început, în Vechiul Testament, Rusaliile erau o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor în care se ofereau roadele pământului. Apoi această devine o aniversare a Legământului ce fusese încheiat la 50 de zile după ieșirea din Egipt.
Rusaliile sau Paștele Trandafirilor
În latina populară, ziua de Rusalii se numea Paștele Trandafirilor, în dialect napoletan se mai spune încă Pasca rusata. În limba aromână se spune Arusali. De aici denumirea în limba română actuală, Rusalii.
Obiceiuri de Rusalii
În ziua de Rusalii, creștinii obișnuiesc să vină la biserică și să aducă frunze de nuc sau de tei, simboluri ale limbilor de foc, ca semne ale coborârii Sfântului Duh. Acestea sunt binecuvântate și împărțite credincioșilor.
Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.
CALENDAR ORTODOX 2019. Zile importante în 2019
- 17 mai - Ziua Națională a Familiei
- 7 iunie - Ziua mamei și a copilului
- 1 septembrie - Ziua rugăciunii pentru mediu
- 13 noiembrie - Ziua Bibilei
CALENDAR ORTODOX 2019. Zile și sărbători legale în care nu se lucrează
- 1 mai - Ziua internațională a muncii
- 16, 17 iunie - prima și a doua zi de Rusalii
- 15 august - Adormirea Maicii Domnului
- 30 noiembrie - Sfântul Andrei
- 1 decembrie - Ziua Națională
- 25, 26 decembrie - prima și a doua zi de Crăciun
CALENDAR ORTODOX 2019. Zile de post în 2019
- Miercurile și vinerile de peste an, în afară de cele cu dezlegare, însemnate cu harți
- 24 iunie - 28 iunie - Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel
- 1 - 15 august - Postul Adormirii Maicii Domnului
- 29 august - Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul
- 14 septembrie - Înălțarea Sfintei Cruci
- 14 noiembrie - 24 decembrie - Postul Nașterii Domnului
- 25 decembrie - 6 ianuarie - perioada de la Crăciun până la Bobotează
CALENDAR ORTODOX 2019. Zile în care nu se săvârșește Sfânta Liturghie
- 24 aprilie si 26 aprilie - Miercuri și vineri în săptămâna dinaintea Postului Sfintelor Paști
- 29 aprilie si 30 aprilie - Luni și marți în prima săptămână a Postului Sfintelor Paști
- 26 aprilie - Vineri în săptămâna Patimilor
Calendar ortodox 2019. Când nu se fac nunţi
Calendarul ortodox 2019 a fost aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sub președinția Patriarhului Daniel.
Potrivit calendarului creştin-ortodox, în 2019 nu se fac nunți în următoarele zile:
În toate zilele de post şi în posturile de peste an;
În ajunul şi în zilele Praznicelor Împărăteşti (1-2 februarie; 5-6 şi 15-17 iunie; 15 august; 13-14 septembrie);
De luni după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sfintelor Paşti până la Duminica Sfântului Apostol Toma (4 martie - 5 mai);
În Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (22-28 iunie);
În Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie -14 august);
În Postul Naşterii Domnului (15 noiembrie - 24 decembrie);
În perioada de la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie - 6 ianuarie).
17 iunie (luni) A doua zi de Rusalii
15 august (joi) Adormirea Maicii Domnului
30 noiembrie (sâmbătă) Sfântul Andrei
1 decembrie (duminică) Ziua Marii Uniri
25 decembrie (miercuri) Crăciun
26 decembrie (joi) Crăciun
CALENDAR ORTODOX 2019. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2019 drept Anul omagial al satului românesc și Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu. Satul românesc este păstrător fidel al tradițiilor bisericești și culturii naționale. De-a lungul timpului, acesta a fost spațiul în care s-au dezvoltat valorile culturale, morale și spirituale ale neamului românesc.
Anul 2019 este închinat Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și traducătorilor de cărți bisericești. Astfel se evocă personalitățile-reper ale culturii teologice românești, care, prin ostenelile lor cărturărești, au contribuit la luminarea credincioșilor și la trezirea conștiinței românești.
În 2019, îl comemorăm pe vrednicul de pomenire Nicodim Munteanu, al doilea Patriarh al Bisericii noastre. El s-a născut în satul Pipirig, județul Neamț, în 1864. Nicodim a absolvit cursurile Seminarului Veniamin din Iași în anul 1890. Acesta și-a desăvârșit studiile teologice la Academia din Kiev, datorită bunăvoinței Sfântului Mitropolit Iosif Naniescu, binefăcătorul său.
Nicodim a primit tunderea în monahism la Mănăstirea Neamț în 1894. În 1909 a fost hirotonit arhiereu vicar al Mitropoliei Moldovei. Trei ani mai târziu, pe 18 februarie, el a fost ales episcop de Huși, unde a păstorit până la 31 decembrie 1923, când s-a retras din scaun.
În prezent, satul românesc traversează o criză gravă fiind prins la mijloc, între idealizarea nostalgică și abandonare practică, între supraviețuirea precară și identitate tradițională. Tinerii părăsesc locurile natale în timp ce solidaritatea dintre oameni se pierde. Sătenii ajung să se înstrăineze de propriul pământ și de propria lor identitate. Tradițiile populare, mai ales cele cu o conotație spirituală, cad în uitare.
De aceea, Biserica Ortodoxă Română dorește să susțină dezvoltarea satului la nivel cultural, social și bisericesc. La nivelul Patriarhiei Române, în zona rurală, sunt multe biserici în construcție sau în curs de restaurare. Este nevoie de case parohiale pentru ca preoții să locuiască în sat, dar și de cantine parohiale pentru a-i ajuta pe oamenii aflați în nevoie, ce trebuie ajutați măcar cu o masă caldă.
facebook
twitter
