Când se schimbă banii în România, ce spun oficialii BNR despre trecerea la euro

Cristian Popa (BNR) anunță că Banca Națională a României e pregătită pentru aderarea la euro.

„În primul rând, cred că trebuie să spunem că avansul pe drumul aderării la euro este strict condiţionat de avansul pe frontul consolidării fiscale. Chiar şi cu 6% deficit, este un progres faţă de 9%, însă condiţiile de la Maastricht ne cer maxim 3% şi sunt mult mai multe condiţii decât deficitul maxim de 3%. Noi le-am promis europenilor că în 2029-2030 să coborâm cu deficitul sub 3%, de acolo încolo putem să ne aşezăm la masă, să avem o discuţie serioasă cu ei, însă un mesaj important pe care Banca Naţională a României l-a dat este că trecerea, aderarea la zona euro este un fenomen economic, dar este şi un fenomen politic. Este nevoie de eforturi pe toate palierele, este nevoie ca toţi decidenţii din această ţară să facă acele sacrificii. Nu e uşor să reduci deficitul, ne e foarte clar. Nu este uşor să reducem datoria publică, nu este uşor să aducem inflaţia unde trebuie, însă e nevoie de acest efort care nu stă doar la Banca Centrală”, a afirmat Cristian Popa, în cadrul Summitului Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”, scrie Agerpres.

Potrivit acestuia, Banca Centrală este pregătită din mai multe puncte de vedere pentru aderarea la zona euro.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Banca Centrală face mai degrabă acele eforturi tehnice şi suntem pregătiţi din multe aspecte, din multe puncte de vedere. Sisteme de plăţi, putem printa bancnote euro, în curând vom putea bate monede euro, însă e nevoie de un efort mult mai mare”, a precizat Cristian Popa.

Alte articole

BNR intervine din nou în scandalul ROBOR. ”Creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor”

Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: „Suntem pe marginea prăpastiei. Nicio blană de șinșilă nu va putea amortiza prăbușirea”

El a ţinut şi să arate că „nu toate lucrurile sunt roz în zona euro”.

„E nevoie să înţelegem, spun eu în nume privat, în nume personal, ca şi economist, că nu toate lucrurile sunt roz în zona euro, sunt mai degrabă lucrurile pozitive, e mai degrabă bine pentru România, însă trebuie să înţelegem că sunt plusuri şi minusuri şi să mergem pe această direcţie. Eu sprijin trecerea la euro, cred că este important să mergem pe acest drum şi drumul e important şi destinaţia, însă trebuie să înţelegem că nu e doar lapte şi miere”, a mai spus Cristian Popa.

Mugur Isărescu, BNR: „Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual”

Întrebat dacă România este pregătită în prezent pentru adoptarea monedei euro, guvernatorul BNR a răspuns că „nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este îndeplinită”.

Prioritatea, spune Isărescu, este reducerea deficitului și menținerea corecției fiscale, astfel încât România să poată intra ulterior în mecanismul cursurilor de schimb.

„Acum mă întrebați pe mine dacă țara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este îndeplinită. Și prioritatea este să facem această corecție fiscală, să rezistăm, să o păstrăm.

Pentru că experiența din 2014 ne arată că dacă nu o păstrăm, nici nu putem să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb”, a afirmat guvernatorul.

Când va trece România la moneda euro
Întrebat cât ar putea dura, în mod realist, până când România va adopta moneda euro, Mugur Isărescu a spus că „acum nu pot să spun”. El a precizat că primul obiectiv este ca deficitul bugetar să coboare sub pragul de 3%.

„Acum nu pot să spun. Trebuie mai întâi să ajungem la sub 3% deficitul, pentru că de acolo o să trag toate. Și deficitul extrem, după mine, unii spun că mai trebuie și la competitivitate. Mai judecăm”, a declarat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a precizat, de asemenea, că reducerea deficitului fiscal ar avea efecte și asupra deficitului extern și asupra inflației.

„Dar din deficitul extern, din deficitul fiscal se trage și deficitul extern, și inflație, o parte din inflație, că n-ai un deficit de 9%, dar nu poți să spui că ți-e ușor să combați inflația numai cu politică monetară și în plus, ceea ce este foarte important, o instabilitate legislativă în domeniul fiscal remarcabilă.

Atunci, în 2014, când se spunea că intrăm în zona euro, în anul imediat următor s-a redus TVA-ul”, a mai spus Mugur Isărescu.

Comisia Europeană anunță că România nu poate trece la moneda euro: Nu îndeplinește criteriile de convergență economică
Comisia Europeană a transmis, recent, că niciuna dintre țările UE care încă își utilizează monedele naționale, adică România, Suedia, Polonia, Ungaria şi Cehia, nu îndeplinește în prezent toate criteriile de convergență economică și juridică necesare pentru adoptarea monedei euro, notează Global Banking and Finance.

Cele cinci țări ale Uniunii Europene care încă își folosesc monedele naționale, dar care vor fi obligate să treacă în cele din urmă la zona euro, nu îndeplinesc criteriile pentru a adopta moneda unică în această etapă, a declarat Comisia Europeană într-un raport periodic de miercuri.

Euro este utilizat în prezent în 21 din cele 27 de țări ale blocului comunitar, de către peste 350 de milioane de persoane. La fiecare doi ani, Comisia pregătește un raport privind gradul de pregătire al țărilor UE care încă utilizează monede naționale pentru a adera la moneda unică a UE.

Țările care nu folosesc moneda euro
Suedia, Polonia, Ungaria, România, Cehia și Danemarca nu utilizează euro. Danemarca are o opțiune formală de neparticipare, dar celelalte s-au angajat să treacă la acesta atunci când au aderat la UE.

Când se schimbă banii în România, anunţul oficial de la BNR despre trecerea la euro. Scandal uriaş mistico-religios în Bulgaria din cauza euro

Cu toate acestea, pot face acest lucru odată ce îndeplinesc anumite criterii.

Criterii pentru adoptarea euro
Criteriile se referă la inflație și rate ale dobânzii scăzute, o monedă națională stabilă, un deficit bugetar în limitele UE, datorie publică sub 60% din PIB sau în scădere spre acest nivel și legi privind băncile centrale în conformitate cu cerințele Băncii Centrale Europene.

Provocări politice și economice
Pentru guvernele care nu doresc să adere la euro din motive politice interne, aceasta oferă o scuză convenabilă, iar unele tergiversează în mod deliberat criteriile cerute, mai notează sursa amintită.

Suedia și Cehia îndeplinesc toate condițiile necesare, cu excepția includerii monedelor lor naționale în Mecanismul Cursului de Schimb II timp de doi ani pentru a le testa stabilitatea. Intrarea în ERM2 este o decizie guvernamentală, pe care aleg să nu o ia.

Ambele aleg, de asemenea, să nu își modifice legile privind băncile centrale pentru a îndeplini standardele BCE.

România
România ar dori să adopte moneda euro, dar este departe de nivelurile necesare de inflație scăzută, deficit bugetar, rate ale dobânzii, stabilitate monetară sau compatibilitate juridică. Dar îndeplinește criteriul datoriei.

Polonia
Polonia îndeplinește, de asemenea, condiția privind nivelul datoriei, dar nu le îndeplinește pe toate celelalte și nu se grăbește să schimbe acest lucru din motive politice, deoarece nu dorește să adopte moneda euro în curând.

Opinia publică privind adoptarea monedei euro
Cel mai recent sondaj Eurobarometru a arătat că doar 43% dintre polonezi doresc să adopte moneda euro, comparativ cu 65% dintre români, 51% dintre suedezi și 42% dintre cehi.

Ungaria se pregătește pentru trecerea la euro. Magyar anunță când ar putea fi îndeplinite criteriile

Ungaria
Maghiarii au fost cei mai entuziaști față de moneda euro, 80% susținând adoptarea acesteia. După o schimbare de opinie venită odată cu noul guvern în aprilie, Budapesta a declarat că dorește să adere la zona euro până în 2030, însă economiștii consideră acest lucru ca un obiectiv ambițios, având în vedere starea precară a economiei Ungariei.