Când se schimbă banii în România. Daniel Dăianu anunţă când ar putea adopta şi ţara noastră moneda euro

Bulgaria a intrat oficial în zona euro la 1 ianuarie, însă drumul României către moneda unică rămâne blocat de realități economice dure. Academicianul Daniel Dăianu intervine în dezbaterea deschisă de „Adevărul” și temperează entuziasmul experților în fiscalitate care văd în euro o soluție magică pentru ieftinirea creditelor sau disciplinarea politicienilor. Președintele Consiliului Fiscal avertizează că România nu este doar nepregătită din cauza deficitului de 8%, ci riscă o capcană periculoasă: pierderea „armelor” monetare de reglaj.

Se schimbă banii, cum îi afectează pe români trecerea la euro de la 1 ianuarie 2026

România este, formal, obligată prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană să adopte moneda euro, însă nu are în prezent un calendar asumat și credibil pentru intrarea în zona euro. Deși autoritățile au avansat de-a lungul timpului mai multe ținte (2019, 2024 sau 2029), însă niciuna nu a fost susținută de îndeplinirea condițiilor necesare.

În acest moment, țara noastră nu este membră a mecanismului ERM II, etapa obligatorie premergătoare adoptării euro, care presupune menținerea cursului de schimb într-un interval stabil timp de cel puțin 2 ani. Intrarea în ERM II nu poate avea loc fără îndeplinirea criteriilor de convergență de la Maastricht, în special cele legate de stabilitatea prețurilor, disciplina bugetară și nivelul datoriei publice.

Alte articole

Curs valutar BNR: Euro bate recorduri în 2026. Impozitul pentru marile companii lovește în categoriile vulnerabile

Bulgaria a intrat oficial în zona euro. CÂND ar putea face asta și România

Mirajul adăpostului la euro

Pentru mulți, zona euro pare un buncăr protector în fața instabilității globale. Daniel Dăianu recunoaște această valență, mai ales în contextul geopolitic actual, dar avertizează că intrarea în acest club cu „temele nefăcute” este imposibilă.

„Zona euro are o virtute: în vremuri de război este ca un adăpost. Nu mai există risc valutar. Cine este în zona euro nu are risc valutar, are doar riscul unor politici economice greșite, care se pot repercuta în diferențiale de randamente. Dar România, cum să intre în zona euro cu deficite peste 8%? Nu se uită la noi. Dacă am spune mâine că în 2-3 ani ne propunem, ar râde de noi.”, a explicat Daniel Dăianu pentru „Adevărul”.

Academicianul subliniază că pragul de 3% stabilit prin criteriile de la Maastricht nu este o sugestie, ci o condiție sine qua non: „Până nu ajungem la 3%, nu se uită la noi. Degeaba se spune «să intrăm». Trebuie să și poți.”

Cazul Poloniei și modelul Cehiei

În timp ce unii invocă deficitele altor state membre (precum Franța sau Italia) ca scuză pentru derapajele autohtone, Dăianu explică nuanțele din spatele cifrelor. Academicianul oferă exemplul Poloniei, care își permite deficite mari din motive strategice, și al Cehiei, care a ales stabilitatea în afara zonei euro.

Se schimbă banii, România va trece direct la euro digital. Anunţul Băncii Europene şi reacţia lui Mugur Isărescu

„Polonia a valorificat la maximum politica monetară proprie, pentru că deficitul bugetar mare este cauzat în principal de cheltuieli militare. Polonia cheltuie 5% din PIB. Dacă noi am cheltui cât cheltuiesc polonezii, am avea un deficit de 12%.”, a subliniat președintele Consiliului Fiscal.

Pe de altă parte, chibzuința este cuvântul de ordine la Praga:

„Exemplul cel mai elocvent este Cehia. Nu e în zona euro, are deficite mici și datorie publică rezonabilă. Este Elveția Europei Centrale și de Răsărit.”, arată Daniel Dăianu.

Capcana pierderii instrumentelor monetare

Aderarea la euro nu înseamnă doar stabilitate, ci și renunțarea la „armele” economice proprii: politica cursului de schimb și politica monetară. Pentru o economie care încă se luptă cu reformele structurale, această pierdere poate fi fatală.

„Traiul nu este ușor în zona euro, pentru că nu mai ai politică monetară. Nu poți deprecia moneda proprie, trebuie să fii foarte solid economic. Este o discuție amplă și nu e la îndemâna pseudo-economiștilor. Pentru o economie mică și deschisă, spațiul de manevră este limitat.”, a subliniat președintele Consiliului Fiscal.

Ce ascund marile economii

Dăianu atacă și verdictele simpliste privind corupția sau criza sistemului de pensii, arătând că problemele structurale sunt universale, dar în zona euro ele sunt adesea „cosmetizate”.

„Aceste verdicte nu rezistă la analiză empirică și teoretică. Nu mai poți ascunde ce nu poate fi ascuns. Aceste hidden liabilities (n.red. – obligații ascunse) le-au ascuns mereu și italienii, și francezii, și grecii. Fiind în zona euro, ele sunt ascunse. Criza sistemului asistențial al pensiilor este peste tot în lume, nu numai în România”, a arătat Daniel Dăianu.

Se schimbă banii, cât va costa euro digital şi de când îi vom avea pe telefon

Referitor la corupție și economia informală, academicianul punctează specificul local:

„Avem mai multă corupție? Da. Dar este greu de măsurat, pentru că avem o economie informală mai extinsă, și un sector de economie rurală mai mare”, a conchis președintele Consiliului Fiscal.

Vinieta în Bulgaria după trecerea la euro: cât plătesc românii care merg în vacanță sau tranzitează spre Grecia
Odată cu intrarea Bulgariei în zona euro, de la 1 ianuarie 2026, șoferii români care merg în vacanță la sud de Dunăre sau tranzitează Bulgaria în drum spre Grecia vor plăti vinieta rutieră în euro.

Autoritățile bulgare au prezentat prețurile vinietelor în contextul trecerii la euro. Conversia în euro se bazează pe cursul fix stabilit pentru trecerea de la leva la euro (1 EUR = 1,95583 BGN), potrivit informațiilor de pe platforma oficială dedicată adoptării monedei unice.

Vinieta este necesară pentru utilizarea rețelei de drumuri cu plată din Bulgaria și poate fi cumpărată online, inclusiv cu afișarea prețurilor în euro.

Pentru autoturisme (până la 3,5 t), prețurile oficiale ale vinietei electronice sunt:

Vinietă de weekend:

• 5,11 euro (valabilă vineri de la 12:00 până duminică la 23:59)
• 7 zile: 7,67 euro
• 1 lună: 15,34 euro
• 3 luni: 27,61 euro
• 1 an: 49,60 euro

Cât ar însemna în lei (orientativ): la cursul BNR din 31.12.2025 (1 EUR = 5,0985 lei), vinieta de weekend ar fi aproximativ 26,05 lei, cea de 7 zile 39,11 lei, iar cea lunară 78,21 lei (sumele pot diferi în funcție de cursul aplicat de bancă la plata cu cardul).

Vinieta este necesară pentru utilizarea rețelei de drumuri cu plată din Bulgaria și poate fi cumpărată online, inclusiv cu afișarea prețurilor în euro.

Ce vinietă alegi dacă mergi în vacanță sau doar tranzitezi spre Grecia?

Tranzit rapid (dus-întors într-un weekend): de multe ori ajunge vinieta de weekend (dar ai grijă la intervalul fix de valabilitate: începe vineri la 12:00).

Sejur de 7–10 zile (vacanță la mare / drum spre Grecia + întoarcere): de regulă, cea mai practică este vinieta de 7 zile sau de 1 lună dacă depășești o săptămână.

Mai multe ieșiri în Bulgaria într-un an (city-break-uri, Grecia de mai multe ori): merită vinieta anuală.

Când ar putea adera România la Zona Euro. Explicațiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu

România a îndeplinit condiţiile de aderare la moneda Euro prin 2013-2015, dar a renunţat la orizontul de timp în momentul în care nu a mai fost respectată ţinta fiscal-bugetară, iar asta a fost o decizie politică, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. Potrivit acestuia, ultima şedinţă privind adoptarea monedei euro a fost în 2018, la Academia Română, iar discuţiile pe această temă mai pot fi reluate peste 5-7 ani.

Se schimbă banii! Ce se întâmplă cu salariile și pensiile românilor când vom trece la moneda euro. Exemplul Bulgariei trebuie privit cu atenție

„S-a renunţat la orizont în momentul în care s-a renunţat la o ţintă fiscal-bugetară. Atunci asta a fost o decizie politică, noi am îndeplinit condiţiile (de aderare, n.r.) prin 2013, 2014, 2015. A fost şi o decizie politică. Preşedintele Băsescu chiar îşi stabilise această ţintă.

S-a considerat politic că avem datoria publică prea mică şi că putem să ne folosim de acest avantaj şi mai toate partidele şi guvernele care au fost nu au mai ţinut la această ţintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, aşa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid, trebuie să se liniştească dezbaterea, pentru că toţi au mers pe linia asta, mai mult sau mai puţin”, a răspuns Isărescu, întrebat dacă, din punct de vedere tehnic, România ar putea f pregătită să tipărească euro până la finalul anului şi dacă mai există vreun orizont de timp la care România va adopta moneda UE.

Potrivit acestuia, în 2018, BNR nu a mai vrut să colaboreze. „În 2018, dacă îmi aduc bine aminte, ultima şedinţă a fost la Academia Română, privind adoptarea monedei euro. Şi am renunţat şi noi la toate comitetele, am avut vreo trei comitete, inclusiv unul tehnic, legat de partea de numerar: cum se aduce numerarul în ţară, cum se distribuie numerarul euro, deci eram avansaţi. Acum, dacă corecţia fiscală înseamnă cinci sau şapte ani, înseamnă că peste cinci sau şapte ani mai discutăm”, a precizat Isărescu, în conferinţa de presă privind raportul trimestrial asupra inflaţiei.

România nu îndeplinește niciun criteriu cerut de UE pentru aderarea la zona euro

Criteriile de convergență pentru zona euro, cunoscute și sub numele de criteriile de la Maastricht, sunt standarde economice pe care statele membre ale Uniunii Europene trebuie să le îndeplinească pentru a adopta moneda euro. Aceste criterii vizează stabilitatea economică și financiară a viitorilor membri ai zonei euro și includ:

1. Stabilitatea prețurilor:

Rata inflației nu trebuie să depășească mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor mai bune trei state membre cu cea mai stabilă inflație.

2. Sănătatea finanțelor publice:

Deficitul bugetar nu trebuie să depășească 3% din produsul intern brut (PIB), iar datoria publică nu trebuie să depășească 60% din PIB.

3. Stabilitatea cursului de schimb:

Moneda națională trebuie să participe la Mecanismul european al cursurilor de schimb (ERM II) timp de cel puțin doi ani fără tensiuni majore, cu fluctuații limitate față de euro.

4. Ratele dobânzilor pe termen lung:

Rata medie a dobânzii pe termen lung nu trebuie să depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale rata dobânzilor din cele mai bune trei state membre cu stabilitate a prețurilor.

5. Convergența juridică:

Legislația națională trebuie să fie compatibilă cu Tratatul de la Maastricht și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al BCE, inclusiv principiile independenței băncilor centrale.

Aceste criterii sunt menite să asigure o integrare economică și monetară stabilă și coerentă în zona euro.

România are cel mai mare deficit bugetar din UE

În plus, România nu participă, în prezent, la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II), condiție esențială pentru adoptarea monedei euro. De asemenea, legislația națională rămâne incompatibilă cu cerințele privind independența băncii centrale și integrarea deplină a Băncii Naționale în Eurosistem, potrivit Raportului de convergență al Comisiei Europene din iunie 2024.