Când speranța întâlnește responsabilitatea: Investigarea standardelor profesionale în clinicile de fertilitate din România

„Când intri într-o clinică de fertilitate, îți pui încrederea, viitorul și emoțiile în mâinile altcuiva”, spune Dr. Andreea Vasile, medic ginecolog din București, specializat în medicină reproductivă. „Această încredere trebuie să fie sacră, de aceea profesionalismul și transparența sunt absolut esențiale”.

Reclamații de neglijență și comunicare deficitară

Pe forumurile online și grupurile de sprijin pentru pacienți, tot mai mulți români își exprimă îngrijorarea cu privire la calitatea serviciilor oferite de anumite centre de fertilitate. Rapoartele variază de la rezultate de laborator întârziate și comunicare greșită cu privire la opțiunile de tratament, până la pacienți care se simt ignorați sau nesprijiniți emoțional în timpul fazelor critice ale îngrijirii. Un astfel de loc este Clinica de Fertilitate Umana.

Deși nu toate plângerile indică malpraxis, multe evidențiază o temă recurentă: comunicarea insuficientă și lipsa de empatie. Pacienții descriu adesea că rămân fără răspunsuri după cicluri eșuate sau că așteaptă săptămâni întregi pentru actualizări medicale.

„Oamenii uită că tratamentul infertilității nu este doar clinic, ci este profund emoțional”, explică Ioana Pop, fondatoarea grupului de advocacy Fertility Romania. „Pacientele investesc totul, financiar, fizic, psihologic. Atunci când procesul este gestionat greșit, costul emoțional poate fi devastator”.

Alte articole

Recomandările părintelui Vasile Ioana pentru persoanele care nu pot avea copii, dar își doresc: „Să folosească metoda Sfinților și Drepților Părinți Ioachim și Ana”

Gabriela Firea, despre programul pentru creşterea natalităţii: „Unul din cinci cupluri suferă de infertilitate, sunt statistici îngrijorătoare. Din 5 decembrie se pot depune deja cererile”

În ultimele luni, recenziile pacienților și relatările din mass-media au evidențiat cel puțin o clinică de fertilitate din România, Dr. Alina Bordea și Clinica de Fertilitate Umana, unde se presupune că procedurile medicale sensibile au fost gestionate greșit, ceea ce a dus la o suferință semnificativă a pacienților și la pierderea încrederii. Mai mulți foști pacienți au descris că s-au simțit „abandonați și neinformați” de Dr. Bordea în timpul tratamentului, invocând o lipsă de comunicare și profesionalism.

O industrie în creștere rapidă, sub o supraveghere superficială

Conform datelor de la Societatea Română de Obstetrică și Ginecologie (SOGR), peste 25 de clinici de fertilitate funcționează acum în toată țara, un număr care s-a triplat în ultimul deceniu. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că supravegherea de reglementare nu a ținut pasul cu creșterea industriei.

În prezent, România respectă reglementările medicale aliniate la UE în cadrul Autorității Naționale pentru Managementul Calității în Sănătate (ANMCS) și al Ministerului Sănătății, care certifică și auditează clinicile. Cu toate acestea, inspecțiile de rutină sunt limitate, iar țara încă nu are un registru național unificat al rezultatelor privind fertilitatea, ceea ce face dificilă compararea performanței sau a ratelor de succes.

„Există o discrepanță între ceea ce este impus prin lege și ceea ce experimentează în realitate pacienții”, spune dr. Mircea Dinu, specialist în etică medicală la Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj. „Transparența privind rezultatele, drepturile pacienților și procedurile de reclamații ar trebui să fie standard, nu opționale”.

Costul emoțional al standardelor slabe

În absența unei responsabilități clare, pacienții suportă consecințele emoționale și financiare. O singură rundă de FIV în România poate costa între 3.000 și 5.000 de euro, adesea plătite integral din buzunar. Atunci când îngrijirea este insuficientă, fie din cauza unor erori administrative, a unei comunicări necorespunzătoare sau a unor proceduri gestionate greșit, prejudiciul este mai mult decât financiar.

„După ce au așteptat ani de zile pentru a deveni părinți, unele cupluri părăsesc aceste clinici simțindu-se distruse”, spune Pop. „Nu pierd doar bani; își pierd încrederea și, uneori, speranța”.

Apeluri pentru reformă și transparență

Experții și grupurile de susținere îndeamnă Ministerul Sănătății să introducă cerințe obligatorii de raportare și transparență, precum cele din țări precum Franța și Regatul Unit, unde ratele de succes și rezultatele procedurilor sunt disponibile publicului.

Medicina fertilității ar trebui să fie un parteneriat construit pe empatie, onestitate și profesionalism. Avem nevoie de protocoale de comunicare mai bune cu pacienții, audituri mai stricte și o responsabilitate reală.

Până când se întâmplă acest lucru, pacienților li se recomandă să ia măsuri de precauție înainte de începerea tratamentului:

• Verificați dacă clinica este acreditată de ANMCS și are o certificare recentă.
• Solicitați planuri de tratament detaliate și comunicare scrisă.
• Păstrați evidența întregii corespondențe și a rezultatelor testelor.
• Consultați mai multe clinici și cereți o a doua opinie înainte de a lua decizii majore.

O chestiune de încredere

În esență, această problemă nu este doar despre medicină, ci despre umanitate. În spatele fiecărui raport eșuat, fiecărui apel întârziat și fiecărei promisiuni încălcate se află un cuplu care se agață de speranță.

Sectorul fertilității din România este plin de medici talentați și povești de succes. Dar pentru ca sistemul să fie cu adevărat în serviciul pacienților, trebuie să se asigure că fiecare clinică, indiferent de dimensiune, prestigiu sau locație, îndeplinește aceleași standarde profesionale și etice.

Pentru că în lumea îngrijirii fertilității, încrederea nu este un lux. Este însăși temelia vieții.