Când te poți trezi cu poprire pe conturi și ce trebuie să faci. Anunțul făcut de ANAF la finalul anului

Când te poți trezi cu poprire pe conturi și ce trebuie să faci. ANAF a explicat procedura detaliată privind verificarea documentară,ce responsabilități au contribuabilii și în ce condiții pot fi aplicate măsuri precum popriri sau sechestre.

Când îți poate pune ANAF poprire pe conturi

Reprezentanții ANAF explică factul că verificarea documentară este diferită de inspecția fiscală clasică și reprezintă un instrument de analiză bazat exclusiv pe informațiile deja existente în evidențele Fiscului. Verificarea documentară folosește numai datele din dosarul fiscal: declarațiile depuse anterior, documentele contabile disponibile, raportările transmise altor instituții. Scopul este compararea acestor informații cu veniturile declarate de contribuabil.

Inspectorii nu desfășoară activitate la fața locului, însă, dacă în timpul analizei apar discrepanțe între datele declarate și cele deținute de ANAF, contribuabilul poate fi solicitat să trimită documente suplimentare. Practic, atunci când există indicii că veniturile reale sunt mai mari decât cele raportate, contribuabilul trebuie să demonstreze contrariul prin acte oficiale, potrivit digi24.

Citește și Ce declaraţii fiscale trebuie să depună românii la ANAF, înainte de Crăciun. Sunt vizate atât persoanele fizice, cât şi firmele

Alte articole

Furtuni, inundații și vreme rece în următoarele două zile, în România. La munte va ninge. Avertizare cod galben pentru jumătate de țară

Cum a apărut Andreea Tonciu într-un mall din Capitală. Vedeta a atras toate privirile, dar nu i-a păsat: „Noua modă pe 2027”

„Pentru stabilirea corectă a situației fiscale a contribuabilului/plătitorului, organul de inspecție fiscală poate proceda la o verificare documentară, acțiune distinctă față de inspecția fiscală sau controlul inopinat.”, au transmis reprezentanții ANAF, potrivit sursei citate.

Procedura poate acoperi o perioadă fiscală limitată sau mai multe perioade succesive, în funcție de riscul identificat. Cu cât riscul este mai ridicat, cu atât analiza poate cuprinde un interval mai extins.

Selecția perioadelor nu se face aleatoriu, ci pe baza unor indicatori fiscali ce pot semnala variații neobișnuite de venit, neconcordanțe între cheltuieli și încasări, tranzacții mari neraportate corespunzător ori lipsa documentelor justificative.

Dacă, în urma verificării documentare, apar diferențe între datele declarate și cele deținute de ANAF, contribuabilul este notificat. Această notificare nu reprezintă o sancțiune, ci o cerere de clarificare prin explicații și documente suplimentare.

Contribuabilul are la dispoziție 30 de zile calendaristice pentru a transmite documentele cerute.

„În cazul în care documentele solicitate nu au fost prezentate de contribuabil în termen de 30 de zile de la comunicarea înștiințării sau documentele prezentate confirmă diferențele identificate (…) organul fiscal stabilește sumele datorate.”, precizează reprezentanții ANAF.

Dacă actele nu sunt trimise la timp sau sunt incomplete și nu justifică diferențele, ANAF trece direct la stabilirea din oficiu a obligațiilor fiscale, folosind informațiile existente. Contribuabilul va putea ulterior contesta decizia.

Aceasta este etapa decisivă a procedurii, ultima șansă de a clarifica situația fără ca ANAF să emită sumele datorate. Lipsa unui răspuns poate echivala cu acceptarea implicită a diferențelor identificate.

Citește și Șeful ANAF anunță controale de amploare la persoane cu averi nedeclarate: ”Nu am confiscat încă nicio mașină”

Dacă există riscul ca statul să nu își poată recupera creanța, de exemplu, când contribuabilul ar putea ascunde bunuri, retrage bani sau transfera proprietăți, ANAF poate impune măsuri asigurătorii precum:

poprirea conturilor,
sechestrarea bunurilor,
blocarea altor active.

Aceste măsuri sunt temporare, pot dura până la șase luni, iar în situații excepționale pot fi prelungite până la un an. Dacă în acest interval ANAF nu emite titlul de creanță, măsurile se ridică automat, iar poprirea trebuie anulată în cel mult două zile.

Contribuabilul poate contesta măsura în termen de 45 de zile, mai întâi administrativ, iar ulterior în instanță. Astfel de măsuri sunt aplicate rar. În 2025, doar 1,93% dintre verificările documentare au dus la aplicarea unor măsuri asigurătorii.

Potrivit analizei transmise pentru lunile august-octombrie 2025, au fost instituite 149 de măsuri în valoare totală de 24,38 milioane lei, dintr-un număr total de 9.643 verificări documentare. Procentul măsurilor asigurătorii se situează astfel la 1,55% din totalul verificărilor efectuate.