Candidaţii la Preşedinţia PE, în favoarea amendării Tratatului Uniunii Europene

Candidații la președinția PE susțin amendarea Tratatului Uniunii Europene. La dezbaterea de miercuri seară, moderată de Ryan Heath și Maia de la Baume, jurnaliști specializați în afaceri europene, au participat Antonio Tajani din partea PPE, socialistul Gianni Pittella, Helga Stevens din partea grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), Guy Verhofstadt din partea Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Eleonora Florenza din partea grupului Stânga Unită Europeană-Stânga Verde Nordică (GUE-NGL), Jean Lambert din partea Verzilor/Alianța Liberă Europeană, și Laurențiu Rebega, reprezentant al grupului Europa Națiunilor și Libertății (ENF). Nu a fost prezent Piernicola Pedicini, candidatul grupului Europa Libertății și a Democrației Directe (EFDD, euroscepticii).

În cadrul dezbaterii, candidații au trebuit, printre altele, să răspundă cu „da” sau „nu” unei serii de zece întrebări rapide. Una dintre aceste întrebări s-a referit la ideea creării unei armate a Uniunii Europene, iar părerile candidaților au fost împărțite. Reprezentanta comuniștilor (GUE-NGL) și cea a Verzilor s-au pronunțat împotriva acestui proiect, candidații ECR, liberalilor și ENF s-au declarat favorabili, în timp ce Antonio Tajani și Gianni Pittella nu au oferit un răspuns clar pentru sau împotrivă.

Citeşte şi Curtea de Conturi: România, penultima la nivelul de trai din UE

O altă întrebare interesantă a fost dacă negocierile trilaterale Comisie-Consiliu-Parlament ar trebui să fie televizate. Singurii care au răspuns afirmativ au fost Helga Stevens și Laurențiu Rebega, în timp ce toți ceilalți candidați s-au declarat contra televizării negocierilor respective.

Alte articole

Cum a ajuns un bărbat să câștige până la 30.000 de lire pe lună: ”Fac profit în 10 secunde”

Ilie Bolojan, declarații privind cumulul pensie-salariu: „Să se elimine toate excepțiile”. Ce spune premierul despre bugetul armatei pentru 2026 și despre armata voluntară

Cu excepția reprezentantului grupului europarlamentar Europa Națiunilor și Libertății, toți candidații au susținut ideea ca engleza să rămână principala limbă de lucru în UE și după Brexit, dar și ideea adoptării unor sancțiuni contra Poloniei. Această țară trece printr-o criză politică majoră, după ce parlamentarii din cel mai mare partid de opoziție, Platforma Civică (PO), au ocupat pe 16 decembrie 2016 principala cameră a legislativului polonez din cauza dezacordului legat de accesul presei la lucrările parlamentului și de legea privind bugetul țării pe 2017. Joi, parlamentarii PO au decis să-și suspende protestul; începerea sesiunii parlamentare a fost amânată până la 25 ianuarie.

Europarlamentarii îl vor desemna prin vot marți 17 ianuarie, la Strasbourg, pe președintele PE pentru următorii doi ani și jumătate. Dacă Tajani va fi ales președinte al Parlamentului European, atunci Partidul Popular European va deține conducerea principalelor instituții ale UE — Comisia Europeană (Jean-Claude Juncker), Consiliul European (Donald Tusk) și Parlamentul European (Antonio Tajani).