Căpăţână (AMRCR), despre legea privind diminuarea risipei alimentare: Mă tem să nu se provoace toxinfecţii alimentare

„Suntem partenerii celor care au inițiat legea. Dar legea are multe inadvertențe. Ar trebui gândite soluții pentru zona de securitate alimentară. Pe de altă parte, ceea ce scrie în lege vizavi de vânzarea produselor contravine un pic cu ceea ce știm noi din Codul fiscal pentru că odată ce vinzi produsele, nu le mai poți și dona. Actul de donație către diferite ONG-uri care se ocupă cu zona aceasta de binefacere are în spate niște credite fiscale pe care le poți obține, dar dacă le vinzi nu mai beneficiezi de aceste facilități„, a precizat Florin Căpățână.

România a devenit recent a treia țară din Uniunea Europeană care are o legislație specifică privind lupta împotriva risipei de hrană, iar în următoarele șase luni autoritățile ar trebui să elaboreze normele de aplicare.

„Ar trebui gândite niște deduceri fiscale pentru cei care fac donații de alimente. Toate marile lanțuri de magazine au programe de sustenabilitate, de caritate, care pun la dispoziția oamenilor nevoiași niște produse. În momentul acesta, vorbim de o donație. În lege se prevede însă și posibilitatea vânzării către ONG-uri a alimentelor cu termenul de expirare apropiat. Este o problemă. Noi vindem aceste produse, dar cine își asumă responsabilitatea securității alimentare a acestor produse după ce ele pleacă de la noi. Teama mea mare este să nu se ajungă ca aceste produse să determine toxinfecții alimentare unor copii, unor bătrâni, că ei sunt, de regulă, în zona aceasta de ajutor„, a mai spus Florin Căpățână.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acesta a subliniat că trebuie discutat cu reprezentanții Autorității sanitare veterinare și cu cei ai Ministerului Agriculturii pentru a fi găsite soluții ca aceste produse, care sunt aproape de expirare, să fie consumate cât mai repede.

Alte articole

Risipa alimentară ne golește buzunarele. Cât ne costă, de fapt, mâncarea pe care o aruncăm

Reacția revoltătoare a bucătarului hotelului din Saturn, după ce zeci de turiști au făcut toxiinfecție alimentară: ”V-aţi adus de acasă mâncăruri”

„Vrem să știm că vor fi entități care se vor autoriza pentru distribuția produselor către cămine de copii și bătrâni. Vor avea depozite, vor avea mașini dotate cu frig, vor avea niște lanțuri foarte bine gândite pentru produsele care urmează să fie donate către diferite orfelinate, case de copii, aziluri de bătrâni. Trebuie să ne așezăm la masă, să găsim soluția cea mai bună și să discutăm în principal cu autoritatea veterinară, care este garantul a ce se pune pe piață și a ceea ce noi mâncăm. Apoi, cu Ministerul Agriculturii, trebuie să vedem cum facem ca aceste produse care se află în pragul zonei de expirare să fie mâncate cât mai repede„, a precizat Florin Căpățână.

Pe de altă parte, vicepreședintele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România a spus că este regretabil că oficialii Ministerului Agriculturii nu știu exact ce cantități de alimente se aruncă în România. În plus, el a adăugat că reprezentanții din retail știu ce cantități se aruncă, cele mai multe fiind legume și fructe, și mai puțin mâncare gătită.

„Legea privind diminuarea risipei alimentare trebuia gândită și din punct de vedere al impactului asupra tuturor actorilor implicați, de la autorități, la retaileri și cetățeni. La grupul de lucru, am cerut să facem niște campanii de promovare, membrii AMRCR oferindu-se să sprijine autoritățile în realizarea acestora, atât în mass-media cât și în școli. Este mai ușor să intre în memoria colectivă că este necesar să consumi 2 litri de apă pe zi pentru binele tău, iar la fel puteam să explicăm cetățenilor că le este mai bine să scadă cantitatea de alimente cumpărată pentru a nu avea prea multe alimente de aruncat la sfârșit de săptămână„, a apreciat Florin Căpățână.

Președintele Klaus Iohannis a semnat, în data de 16 noiembrie 2016, decretul pentru promulgarea Legii privind diminuarea risipei alimentare.

„În sensul prezentei legi, prin risipă alimentară se înțelege situația în urma căreia alimentele ies din circuitul consumului uman din pricina degradării și sunt distruse, conform legislației în vigoare. Operatorii economici din sectorul agroalimentar sunt obligați să întreprindă măsuri de prevenire a risipei alimentare„, prevede legea.

Conform acesteia, se prevăd măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanțul agroalimentar, măsuri privind vânzarea cu preț redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, măsuri privind transferul alimentelor prin donare sau sponsorizare, pentru consumul uman, dar aflate aproape de expirarea datei limită de consum. Încălcarea prevederilor legii constituie contravenție și se sancționează cu amenzi cuprinse între 1.000 lei și 6.000 lei.

Citeşte şi Legea privind diminuarea risipei alimentare, promulgată de Iohannis