Capete căzute, la „ordinul” lui Băsescu. Cum a scăpat preşedintele de politicienii incomozi

Despre şeful statului se poate spune că este un colecţionar al capetelor tăiate. Demisia de ieri a lui Raed Arafat în urma unei intervenţii a preşedintelui Băsescu este doar ultimul caz din lungul şir de demnitari care au fost, de-a lungul timpului, zburaţi din post ori au plecat singuri, la "sugestiile" preşedintelui. RTV.NET vă propune o trecere în revistă a acestor fragmente de istorie băsesciană.

11 ian. 2012, 12:00
Capete căzute, la „ordinul” lui Băsescu. Cum a scăpat preşedintele de politicienii incomozi

L-a invitat pe Cseke Attila să plece

Ministerul Sănătăţii pare a fi un câmp de vânătoare pentru preşedinte. Şi fostul ministru al Sănătăţii, udemeristul Cseke Attila, a plecat după ce uşa i-a fost deschisă de preşedinte. Demisia lui Cseke s-a produs în august, anul trecut, el invocând faptul că Ministerul şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu au primit la o rectificare bugetară sumele cerute de el, ci pe cele decise de ministrul de finanţe. De-a lungul timpului, între Cseke şi preşedintele CNAS au existat dispute pe tema banilor, iar preşedintele Băsescu a intervenit în dispută. „Se vorbeşte de multă vreme şi nu se întelege Casa de Sănătate cu Ministerul. Aici au doua variante: ori se înţeleg, ori îşi văd de drum amândoi. Demisionează şi să vină cineva care poate colabora pentru realizarea controlului costurilor în Sănătate”, spunea şeful statului cu doar câteva zile înainte ca Attila să îşi dea demisia.

Streinu Cercel a demisionat supărat

La Ministerul Sănătăţii s-a mai produs o demisie a unui reputat doctor în urma unei apariţii publice a preşedintelui Băsescu în care acesta a tunat şi a fulgerat. În noiembrie 2009, în plină pandemie a gripei porcine, secretarul de stat Adrian Streinu Cercel, recunoscut specialist virusolog, declara că este posibil ca în România să aibă loc câteva mii de decese. Declaraţia l-a făcut pe şeful statului să iasă la rampă şi să „liniştească apele” atacându-l direct: „M-a alertat declaraţia secretarului de stat Streinu-Cercel, care prăvălea apocalipsa peste România”, spunea şeful statului pe atunci. Imediat a doua zi, Cercel demisiona. Opoziţia lui Adriean Videanu, ministru interimar al Sănătăţii pe atunci, a făcut însă ca demisia lui Cercel să nu fie acceptată de premierul Emil Boc, iar doctorul să-şi continue activitatea la minister până în ziua de azi.

L-a anesteziat pe „Buldogul” Blaga

Decapitarea lui Vasile Blaga din fruntea ministerului de interne, este iarăşi un eveniment când preşedintele Băsescu a avut ocazia să-şi demonstreze autoritarismul. După un protest neautorizat al poliţiştilor la Cotroceni, miting în timpul căruia oamenii legii i-au strigat şefului statului „ieşi afară, javră ordinară”, Băsescu a ieşit. A doua zi. Şi a spus ferm că la minister „comanda nu a funcţionat” şi că cere restabilirea disciplinei în structurile ministerului. Urmarea o ştim cu toţii, ordinea si disciplina la minister s-au restabilit prin demisia imediată a lui Blaga, la sfârşitul lui septembrie 2010.

Gruparea BVB, eliminată din Guvern

Plecarea lui Blaga la sugestiile preşedintelui a reprezentat în realitate ultima etapă din planul preşedintelui de a scoate din guvern celebrea tripletă BVB. Prima etapă avusese loc la începutul lunii, când Emil Boc a făcut o remaniere guvernamentală de poveste. Pe data de 2 septembrie 2010, premierul Boc s-a dus la preşedintele Băsescu pentru a-i prezenta lista cu miniştrii care urmau să plece din guvern. Lista fusese stabilită în PDL, iar Videanu, Blaga şi Berceanu nu figurau în ea. Însă, după discuţia cu preşedintele, Boc s-a întors şi le-a prezentat pedeliştilor o nouă listă, care le-a produs o mare surpriză: Berceanu şi Videanu erau şi ei bifaţi ca remaniabili. Culisele remanierii spun că Băsescu a cerut şi plecarea lui Blaga, însă, partidul s-a împotrivit. Despre demisia ulterioară a lui Blaga de la Interne, fosta purtătoare de cuvânt a preşedintelui, Adriana Săftoiu, afirma că a reprezentat încă o dovadă că Băsescu nu ratează niciodată ocaziile.

Chiuariu a fost „obraznic”

Fostul ministru al justiţiei, penelistul Tudor Chiuariu, şi-a pierdut şi el funcţia după o intervenţie a lui Băsescu. Pe 7 decembrie 2007, preşedintele a cerut public demiterea lui Chiuariu, întrucât pe numele acestuia DNA pornise procedura de urmărire penală într-un caz de corupţie – dosarul Poşta Română. La doar două zile după cererea expresă a şefului statului, Chiuariua a demisionat. La vremea respectivă, preşedintele afirma despre Chiuariu că este „un tânăr mafiot obraznic”

Norica Nicolai nu a avut o mapă profesională bună

Scandalul demisiei lui Chiuariu a continuat însă şi pentru liberala Norica Nicolai, cea desemnată de Călin Popescu Tăriceanu (premierul de atunci) drept succesoarea acestuia la Justiţie. Nicolai a pierdut o funcţie ca şi făcută în urma dezabrobării manifestate a lui Băsescu. Conform Constituţiei, numirea unui ministru se face de către preşedintele României, la propunerea premierului. Pe 18 decembrie, premierul Tăriceanu a nominalizat-o pe Nicolai ministru, însă Băsescu i s-a opus, motivând că mapa profesională a liberalei nu o califică pentru a fi ministru. După două luni de ping-pong între primul ministru şi preşedinte, Curtea Constituţională a tranşat problema soliţionând că, fără aprobarea lui Băsescu, nimeni nu poate ajunge ministru. Conflictul a fost soluţionat astfel prin desemnarea de către Tăriceanu a uni alt om la justiţie – Cătălin Predoiu, care este ministru şi în ziua de azi.

Ciorianu, sancţionat şi el

Adrian Cioroianu este un alt ministru liberal din guvernarea Tăriceanu despre care Băsescu a spus că nu e potrivit pentru această funcţie. Instalat la Externe cu mari speranţe de liberali, Cioroianu a făcut o îndelungată serie de gafe diplomatice şi nu numai. Amintim numai momentele în care l-a salutat neprotocolar pe Regele Spaniei, când s-a îmbrăţişat cu un interlop în Italia, sau când a spus că infractorii români ar trebui deportaţi în deşert. Momentele neinspirate ale lui Cioroianu l-au determinat pe preşedintele Băsescu să afirme în văzul lumii că acestuia „îi lipseşte buna creştere” şi că a sărit etapele când a devenit ministrul externelor, fiind astfel nepotrivit pentru job. Într-un final, Cioroianu a demisionat, fiindu-i imputată lipsa de reacţia e ministerului atunci când un român a fost arestat în Polonia şi din cauză că acesta s-a înfometat în puşcărie într-un final a decedat.

Tăriceanu şi Ciorbea. O ironie a sorţii

Aproape întreaga perioadă a guvernării Tăriceanu a fost marcată de conflictul deschis dintre preşedinte şi premier. Fostul preşedinte al PNL a fost însă supravieţuitor. Ce-i drept un factor de protecţie pentru Tăriceanu a fost Constituţia României, conform căreia preşedintele statului nu îl poate revoca pe primul ministru.

Chiar dacă Legea fundamentală nu-i dă voie şefului statului să-l demită pe primul ministru, Băsescu are în colecţie un cap de premier. Însă, ca o ironie, „piesa” a intrat în colecţia lui pe vremea când nu era preşedinte. Este vorba despre fostul prim-ministru Victor Ciorbea, care şi-a dat demisia pentru a stinge criza guvernamentală declanşată de un interviu acordat de Băsescu (pe atunci ministru al transporturilor) în care îl critica pe Ciorbea, spunând că este un anti-reformist.