Tendinţa se va face remarcată şi în Polonia, Ungaria sau Bulgaria, care au înregistrat de asemenea ritmuri ale creşterii economice cu mult peste media UE în ultima vreme, însă va fi mai pronunţată în România, unde dinamica PIB a accelerat ameţitor până la plus 5,7% în primul trimestru al acestui an, raportat la perioada corespunzătoare din 2016, reiese din datele Capital Economics şi prognozele Comisiei Europene.

Previziunile Capital Economics se bazează pe restrângerea deviaţiei PIB, care măsoară diferenţa dintre PIB-ul actual al unei economii şi PIB-ul potenţial, la „aproape zero”, scrie Economica.net.

„Perioada de «lapte şi miere», cu o creştere economică puternică acompaniată de inflaţie scăzută, de care s-a bucurat regiunea în ultimii ani, se apropie de sfârşit. Se pare că 2017 ar putea fi anul în care se atinge vârful de creştere economică pentru Polonia, Ungaria şi România”, comentează Liam Carson, analist la Capital Economics, citat de Bloomberg.

Una dintre principalele probleme observate de analişti este capacitatea de producţie limitată în raport cu cererea internă, alături de deficitul de forţă de muncă.

Astfel, consultanţii londonezi avertizează că orice noi măsuri de stimulare a consumului riscă să înrăutăţească riscurile inflaţioniste într-o perioadă în care cotaţiile mărfurilor sunt în plină revenire, aplicând presiuni în sens crescător asupra preţurilor.

Comisia Europeană estimează, în prognoza economică publicată săptămâna trecută, că creşterea economică a României va încetini, anul viitor, la 3,7%, faţă de 4,3% în acest an. Anul trecut, economia României a crescut cu 4,8%, accelerând de la plus 3,9% în 2015, în principal datorită consumului, stimulat prin reducerile de taxe şi creşterea veniturilor populaţiei. În primul trimestru din acest an, creşterea economică a accelerat puternic, la 5,7%, potrivit datelor INS publicate ieri. Este de departe cea mai puternică creştere economică din UE.