Carduri de energie 2025. Statul va plăti o parte din factura la curent pe care o vor primi consumatorii vulnerabili de la 1 iulie. Nivelul ajutorului a fost stabilit, potrivit unei ordonanțe de urgență aprobate vineri de Guvern, la 50 de lei lunar, și va fi acordat timp de nouă luni, în perioada 1 iulie 2025 – 31 martie 2026. Sprijinul financiar va fi acordat sub forma unui tichet electronic de energie.
Peste 25% din populaţie se află într-o situaţie de vulnerabilitate energetică, iar 17,8% dintre gospodării întâmpină dificultăţi majore în plata facturilor, scrie în nota de fundamentare a actului normativ.
Decizia de a acorda acest ajutor vine în contextul în care, la 1 iulie, expiră schema de plafonare a prețurilor la energie, iar mai mulți furnizori de energie au trimis către consumatori oferte cu prețuri dublate.
Potrivit datelor Ministerului Energiei sunt aproximativ 3,7 milioane de români care consumă în medie 57 kWh, ceea ce înseamnă facturi lunare între 59 lei și 114 lei.
Voucherele vor fi acordate de la 1 iulie și până în 31 martie 2026. Cei eligibili pentru a beneficia de ajutor sunt persoanele singure cu un venit net lunar de maximum 1940 lei și pentru familiile cu un venit net lunar/membru de familie de maximum 1784 lei. Cardurile se folosesc numai pentru plata facturilor la energia electrică.
Cei care doresc să beneficieze de aceste carduri se pot înscrie pe aplicația online EPIDS, care va fi dezvoltată de STS până la sfârșitul lunii. „În momentul de față există un protocol cu cei de la Serviciul de Telecomunicații Speciale care au dezvoltat prima dată platforma pentru aplicația folosită de Ministerul Fondurilor Europene pentru acele cadruri de energie. Acum trebuie doar să facă o extensie a acelei platforme pentru că există codul de bază și toată infrastructura, iar în această extensie discuțiile noastre tehnice sunt ca până la finalul lunii să fie terminată. În cadrul acelui act normativ au fost puse termenele maxime, ceea ce e foarte important să știe fiecare om care va beneficia de această schemă”, a precizat marți Bogdan Ivan, Ministrul Energiei.
Ivan a mai precizat că cetățenii se pot înscrie în platformă „imediat ce va fi terminată, într-un mod foarte simplu, doar cu datele personale, cu adresa de domiciliu și codul unic al clientului, care vine de la fiecare furnizor”.
Pentru cetățenii care doresc să se înscrie mai devreme, o pot face și la poșta de domiciliu sau prin intermediul primăriilor care aparțin de locurile de consum ale beneficiariilor.
El susţine că beneficiarii de vouchere de energie se pot înscrie individual în platformă „într-un mod foarte simplu”. „Sunt eligibili cei care locuiesc singuri într-o gospodărie şi au venituri de până la 1.950 lei. Dacă sunt mai multe persoane care locuiesc în aceeaşi gospodărie şi au venituri de până la 1.780 lei, sunt eligibili pentru această schemă, pot să se înscrie în platformă imediat ce va fi terminată, într-un mod foarte simplu, doar cu datele personale, cu adresele de domiciliu şi codul unic al clientului, care vine de la fiecare furnizor. Se poate înscrie direct persoana interesată, cineva din familie”, a menţionat ministrul Energiei.
Persoanele eligibile pentru acordarea voucherelor de energie vor putea fi înscrise şi la primării, dar şi la oficiile poştale, iar datele vor fi corelate cu cele de la instituţiile abilitate pentru a se stabili clar situaţia celor care solicită respectivul ajutor.
„Am creat şi posibilitatea ca fiecare primărie să îşi înscrie toţi oamenii din comunitate care ar fi beneficiarii acestei scheme şi sunt persoane cu venituri foarte mici. Şi, în acelaşi timp, oficiile poştale din România, dirigintele de la poştă şi angajaţii Poştei vor putea să-i înscrie pe oameni, urmând ca datele lor să fie corelate cu cele de la Ministerul de Finanţe, de la ANAF, de la AJPIS, tocmai pentru a stabili dacă eligibilitatea este clară în luna în care omul solicită acel ajutor.
Dacă, de exemplu, e cineva care se înscrie la începutul lunii august pentru luna iulie şi se încadrează în schemă şi va avea venituri mai mari în octombrie, automat sistemul va filtra persoanele care sunt eligibile şi nu va primi în octombrie acei bani pe card”, a explicat Bogdan Ivan.
„Se poate înscrie direct persoana interesată, cineva din familie. Am creat și posibilitatea ca fiecare primărie să-și înscrie toți oamenii din comunitate care ar fi beneficiari de aceste scheme și sunt persoane cu venituri foarte mici. Și în același timp, oficiile poștare din România, dirigintele de la poștă și angajații poștei vor putea să înscrie pe oameni”, a mai precizat Ivan.
Potrivit Ministerului Energiei, dacă beneficiarul completează datele necesare în formularul de solicitare tipărit, îl va depune la oficiul poștal, sau, după caz, la primărie, iar aceste instituții au obligația de a înregistra solicitarea primită în format fizic și de a introduce datele în aplicația EPIDS în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data depunerii acesteia de către solicitant.
După înscriere, fiecare cetățen va primi acasă, prin poștă, cardul cu ajutorul căruia va putea plăti factura. Datele fiecărui beneficiar vor fi corelate cu cele de la ANAF și de la AJPIS, pentru a stabili eligibilitatea în luna în care beneficiarul solicită voucherul de energie.
„Dacă, de exemplu, e cineva care se înscrie la începutul lunii august pentru luna iulie și se încadrează în schemă și va avea venituri mai mari în octombrie, automat sistemul va filtra persoanele care sunt eligibile și nu va primi în octombrie acei bani pe card”, a precizat Ivan.
Valabilitatea mecanismului este de 12 luni de la data ultimei încărcări cu valoarea sprijinului, pentru facturile emise pentru perioada 1 iunie 2025 – 31 martie 2026. Măsura de sprijin a guvernului are un cost estimat la 1 miliard de lei, potrivit Ministerului Energiei.
Cum stă România la prețul energiei, comparativ cu celelalte state UE, după eliminarea plafonului: din grupa prețurilor mici – în grupa celor mari, socotite la paritatea puterii de cumpărare
Din 1 iulie, sunt eliminate plafoanele de preț pentru energia electrică, de 0,68 lei/kWh, 0,80 lei/kWh și 1,3 lei/kWh, în funcție de nivelul de consum, tarifele fiind stabilite de acum înainte prin contractul încheiat cu furnizorul.
Conform ofertelor, noile prețuri sunt acum de până la 1,5 lei/kWh, practic o dublare a facturilor pentru cei care consumau sub 100 kWh pe lună.
Pentru gospodării, plafonarea prețului la energie electrică a plasat România printre țările europene cu cele mai scăzute prețuri la energie:
în România prețul mediu în 2024 a fost la consumatorii casnici de 0,188 euro/kWh, în timp ce media în UE a fost de 0,289 euro/kWh.
În Germania, consumatorii casnici au plătit cel mai scump kWh în 2024, cu aproape 0,4 euro/kWh, urmată de Danemarca cu 0,37 euro/kWh.
Situația se schimbă în cazul consumatorilor non-casnici, România aflându-se în acest caz în prima jumătate din punct de vedere al prețului electricității, cu o medie în 2024 de 0,1415 euro/kWh, față de media UE de 0,156 euro/kWh. De remarcat că în Germania prețul energiei electrice plătit de agenții economici a fost anul trecut, jumătate din cel plătit de populație. După ridicarea plafonării la tarifele pentru electricitate, pentru consumatorii casnici România se apropie de cele mai scumpe țări din Europa.
Astfel, exprimate în PPS (adică socotite la paritatea puterii de cumpărare), prețurile din România sunt de aproape 0,25 PPS/kWh, aproape la egalitate cu Germania. Doar Irlanda și Cehia au prețuri mai mari, care depășesc 0,3 PSS/kWh.
Puterea de Cumpărare Standard (PPS) reprezintă moneda de referință stabilită la nivelul Uniunii Europene pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare. PPS este o unitate de valută convențională care exclude influența diferențelor între nivelul prețurilor dintre țări.
Tot exprimate în PPS prețuril pentru energia electrică plătite în Ungaria sunt la jumătate față de cele din România:
Șeful ANRE a declarat marți că la nivelul instituției de reglementare, s-a efectuat o analiză pentru determinarea corectă a prețului la energia electrică care a pus în evidență prețul rezultat între cercetare și prețul publicat de către furnizori în comparatorul de prețuri de pe site-ul organismului de reglementare.
De exemplu, structura prețului final pentru un tarif de 1,5 lei/kWh pentru un consumator casnic mediu constă din:
Energia activă – 52% din prețul final – costul de achiziție al energiei + componenta de furnizare + tariful de introducere în rețea
Tarif de distribuție – 24% – costul transmiterii energiei până la locul de consum
Taxe și contribuții – 21% – cogenerare, certificate verzi, accize, CfD și TVA
Tarif transport – 2% – costul pentru transportul energiei electrice
Tarif servicii sistem – 1% – costul pentru menținerea stabilității sistemului
Din această structură a prețului final, – componenta de furnizare reprezintă partea pe care o reține furnizorul pentru a-și acoperi costurile de funcționare ( profit, sisteme IT, facturare, investiții, call-center etc.), fiind o variabilă, la fel ca prețul de achiziție al energiei.
Componenta variabilă, care o include pe cea de furnizare face diferența între diversele oferte din piața liberă de energie. Șeful ANRE spune că legea îi obligă pe furnizori să prezinte detaliat toate componentele din prețul final. În plus, el spune că a insistat ca și marjele de profit ale furnizorilor să fie puse și ele în mod transparent pentru recâștigarea încrederii în furnizor.
„Analiza pe care colegii mei au efectuat-o a avut un volum de date foarte mare. Practic, am luat toate contracte bilaterale, toate contractele încheiate la termen în piețe, am estimat dezechilibrele, cantitățile tranzacționate în PZU (Piața pentru Ziua Următoare), cât și prețul pe luna iulie. Deci, avem și estimări. La câțiva dintre ei am remarcat diferențe între prețul care ne-a ieșit nouă din analiză și prețul publicat de către ei în comparatorul de prețuri. Diferențele în unele cazuri sunt foarte, foarte mici, iar în unele cazuri se ridică și la aproximativ 10%. Atunci, odată cu încheierea tuturor tranzacțiilor pe luna iulie, vom putea să determinăm exact cantitatea de energie tranzacționată pe piața Spot, cât și prețul la care s-a tranzacționat această energie”, a menționat șeful ANRE, George Niculescu.