„Schimbările demografice au un impact profund asupra profiturilor pe care le au investiţiile în diferite active şi instrumente financiare. Oamenii au atitudini diferite faţă de economisire şi investiţii, în funcţie de vârstă. Importanţa demografică a generaţiilor Baby Boomer ar putea fi suficient de puternice pentru a determina tendinţele din următoarea decadă“, relevă un raport al portalului de consultanţă Seeking Alpha.

Alte Articole

Cu cât se scumpesc produsele pe lanţul de aprovizionare, de ...

ANAF ia în vizor comerţul cu haine second-hand şi măcelăriile. ...

Se vor fi născut şi în România mai mulţi copii ca de obicei, în primele decenii de după război, dar aceşti oameni oricum nu aveau la care bursă să-şi plaseze economiile pe termen lung. În România există, însă aşa numitele generaţii ale „decreţeilor“, din ultimele două decenii de până la schimbarea regimului, când avortul a fost interzis prin lege. Vom vedea la sfârşit cum se pot fi adaptate concluziile studiilor occidentale la piaţa românească.

Să remarcăm deocamdată fenomenele din Occident. Câştigurile din plasamente financiare din decada actuală „se află sub o severă presiune demografică, din cauza retragerii din activitate ale generaţiilor Baby Boomer. Ar trebui să ne aşteptăm la multipli (rate ale câştigului) mai degrabă mici în următorii ani, spune raportul citat, vorbind de plasamentele de portofoliu, care se fac pe mai mulţi ani și nu de speculațiile bursiere.

Raportul Seeking Alpha prezintă două abordări diferite dar care ajung la aproximativ aceleaşi concluzii. Prima este cea a studiului „Demografia, fluxurile şi câştigurile bursiere“ al lui Amit Goyal.

Autorul a identificat modelele tradiţionale ale ciclului de viaţă, care arată că o creştere populaţiei în vârstă de peste 65 de ani conduce la ieşiri mai mari de capital de pe piaţă. Aceşti oameni îşi consumă economiile lor la pensie, deci îşi vând portofoliile de la bursă, influenţând negativ cotaţiile.

Dimpotrivă, o creştere a numărului persoanelor cu vârste cuprinse între 45 şi 65 de ani duce la scăderea ieşirilor de capital din piaţă, deci la reducerea vânzărilor, sau chiar la creşterea intrărilor. Prin urmare, cumpărările tind să crească , deci şi preţurile, ca şi câştigurile.

În termeni de prognoze autorul propune şi un grafic al ieşirilor de capital din următorii câţiva ani, în conformitate cu pensionarea generaţiei baby boom, ceea ce ar implica o scădere a proifturilor din plasamente bursiere.

A doua abordare este cea din studiul „Schimbările demografice, pieţele financiare şi economia“, al lui Robert D. Arnott şi Denis B. Chaves. Aceştia fac un pas mai departe şi corelează schimbările demografice cu obligaşiunile.

Concluziile lor principale sunt că performanţele cele mai bune ale acţiunilor se produc atunci când numărul de persoane cu vârste cuprinse între 35 şi 59 de ani este deosebit de mare, precum şi atunci când numărul de persoane între 45 şi 64 de ani este în creştere rapidă.

În ceea ce priveşte obligaţiunile, acestea dau câştiguri bune atunci când proporţia persoanelor cu vârsta între 50 şi 69 este în creştere rapidă, adică exact ceea ce este de aşteaptat în deceniul actual, căci BabyBoomers se retrage tot mai mult. „Într-adevăr, acest efect este deja în plină desfăşurare, având în vedere că limita inferioară este de doar 50 de ani“, conchide Seeking Alpha.

În România am putea avea de a aface în aceşti ani cu imntrarea în maturitate a ultimelor generaţii de „decreţei“, care au acum între 25 şi 40 de ani. Ar trebui să avem o creştere a cotaţiilor la Bursă.

Cei de până în 40 de ani, care s-au instruit profesional după 1990 şi au o carieră care le dă satiosfacţii financiare ar putea să contribuie la acest fenomen. Nu o fac pentru că sunt descurajaţi, de criză, dar şi de ofertă săracă a Bursei, potivit majorităţii analiştilor de piaţă şi a brokerilor.

Altfel spus, dependenţa pieţei autohtone de marile pieţe externe este decisivă şi aşa ar putea fi şi din cauza fenomenului retragerii baby boomer-ilor occidentali.

Totuşi, viitorul pieţei din România ar putea fi mult mai promiţător decât cel al pieţelor occidentale. Cauza este aceeeaşi care, din nefericire, a fost mereu mereu invocată fără a fi fructificată: potenţialul mare de creştere.

Dacă într-adevăr se vor face marile listări la bursă ale companiilor de stat, oferta ar putea deveni irezistibilă, cu atâtz mai mult cu cât economia va intra într-un nou ciclu de creştere, în care veniturile personale vor creşte.