Klaus Iohannis este încolţit din toate părţile. Hărţuit de ANAF pentru casele luate cu banii din meditaţii, fostul preşedinte este somat să-şli plătească şi impozitele locale de instituţia pe care a condus-o ani buni înainte de a face saltul spre Cotroceni.
Primăria Municipiului Sibiu a emis două somații de plată pe numele soților Carmen și Klaus Iohannis. Prima se adresează partenerei fostului președinte al României, iar cea de-a doua pe numele amândurora. Ambele somații au fost înregistrate la data de 8 octombrie 2025 și au fost emise ca urmare a unor restanțe pe care cei doi soți le au la plata impozitelor și taxelor locale.
Klaus Iohannis, fostul președinte al României, nu are probleme doar cu ANAF, care i-a luat una dintre case și încearcă să recupereze circa un milion de euro obținut din chirii. Se pare că predecesorul lui Nicușor Dan la Cotroceni a uitat să achite și unele taxe locale, motiv pentru care Direcția Fiscală a Municipiului Sibiu a emis somații pe numele său și al soției sale.
Potrivit datelor analizate de FANATIK, la data de 8 octombrie 2025 au fost emise somații pentru: Iohannis Carmen Georgeta (nr somație: 227306, nr titlu executoriu: 227305), respectiv Iohannis Klaus Werner și Carmen Georgeta (nr somație: 209857, nr titlu executoriu: 209856). Suma pentru care a fost emisă somația, precum și tipul de datorie nu pot fi făcute publice, reprezentând secret fiscal.
Datoriile pe care soții Iohannis le înregistrau în octombrie 2025 nu au nicio legătură cu acțiunea ANAF. Somația afișată pe platforma primăriei se referă strict la obligații fiscale sau administrative restante față de bugetul local.
Acestea se emit atunci când o persoană care are domiciliul pe raza localității sau deține proprietăți acolo înregistrează restanțe la plata taxelor și impozitelor locale, de exemplu: impozit pe clădiri, teren, mașină, salubritate, etc. De asemenea, se mai pot emite somații pentru persoane care nu au achitat amenzi aplicate de Poliția Locală. În aceste cazuri, primăria are obligația legală de a colecta aceste venituri pentru bugetul local. Dacă aceste sume nu sunt achitate în termen, somația este primul pas formal înainte ca primăria să declanșeze executarea silită pentru recuperarea datoriilor.
Când primăria nu reușește să comunice somația direct persoanei (prin poștă, cu confirmare), legea permite și comunicarea prin publicitate, la sediul primăriei și pe site-ul instituției. În acest caz se consideră că actele sunt ”comunicate” după un anumit număr de zile de la publicare.
În ultima declarație de avere publicată de Klaus Iohannis în calitate de Președinte al României, în mai 2024, acesta figura cu șase case în Sibiu, din care trei apartamente și tot atâtea vile. Față de momentul venirii la Cotroceni, Iohannis a pierdut un apartament de 166 mp, dar a obținut un alt apartament de 67 mp, moștenire primită în 2020 de soția sa. Fostul șef de stat nu deținea mașini, utilaje, șalupe sau alte mijloace de transport.
Emiterea unei somații în octombrie 2025 înseamnă că soții Iohannis apăreau deja restanți, la data respectivă, adică depășiseră termenul normal de plată. Pentru majoritatea impozitelor locale, scadența era în primăvara sau vara anului (unele impozite au termen de scadență în luna septembrie). Dacă nu sunt achitate la timp, ele devin restanțe și sunt înregistrate ca datorii în evidențele fiscale ale primăriei.
Conform Codului de procedură fiscală, somația de plată acordă un termen de aproximativ 15 zile din momentul comunicării pentru plata voluntară, înainte ca autoritatea să demareze procedurile de executare silită (popriri, sechestru, etc). Dreptul organelor fiscale de a urmări și executa creanțele fiscale durează 5 ani, după care datoria se consideră prescrisă.
Șeful ANAF, Adrian Nica, spune că instituția va continua demersurile pentru recuperarea despăgubirilor de la fostul președinte Klaus Iohannis, după ce instanța a respins instituirea sechestrului.
Fostul președinte Klaus Iohannis nu scapă așa ușor de ANAF, asta deși Tribunalul Sibiu a respins instituirea sechestrului. Șeful ANAF, Adrian Nica, a declarat că instituția va proceda la fel ca în toate celelalte cazuri, adică va solicita instituirea de măsuri asiguratorii pentru recuperarea sumelor de bani, potrivit News.ro.
Nica a precizat că reprezentanții ANAF nu au fost „uimiți” de decizia Tribunalului, dar nici nu se așteptau ca instanța să respingă instituirea acestor măsuri. „Noi nu o să facem nimic altceva decât o să așteptăm motivarea instanței şi apoi o să facem în continuare demersurile legale pentru a recupera sumele care se cuvin ANAF”, a subliniat Nica.
Întrebat dacă aceste demersuri implică şi o cerere de strămutare a procesului de la Sibiu, şeful ANAF a răspuns: „Nu vreau să comentez aceste lucruri, deoarece fac parte din strategia colegilor mei pentru a acţiona în vederea recuperării sumelor. La momentul potrivit o să anunţăm orice demers pe care îl facem. Dar în această etapă nu aş dori să comentez hotărârile instanţei”.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) anunţa, joi, că a înregistrat, în numele statului român, la Tribunalul Sibiu, o acţiune prin care solicită ca fostul preşedinte Klaus Iohannis să fie obligat să achite despăgubirile pentru lipsa de folosinţă a cotei de jumătate dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu. Fiscul a mai cerut instanţei instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestuia şi a familiei sale, pentru a se garanta recuperarea sumelor cuvenite statului, în condiţiile în care pârâţii au refuzat să plătească de bunăvoie. „Statul Român, prin DGRFP Braşov, a înregistrat la instanţa competentă o acţiune prin care solicită obligarea unui fost preşedinte al României la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu. Acţiunea reprezintă o continuare a demersurilor pe care ANAF le-a întreprins pentru recunoaşterea dreptului de proprietate a Statului şi recuperarea despăgubirilor determinate de lipsa de folosinţă a acestui imobil”, se arăta într-un comunicat de presă al ANAF.
Potrivit sursei citate, având în vedere că ”pârâţii au refuzat plata voluntară”, în cadrul acţiunii s-a solicitat instanţei şi ”instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestora, pentru garantarea recuperării sumelor cuvenite Statului”.
Cererea de instituire a sechestrului a fost însă respinsă de Tribunalul Sibiu.