Carnea de porc din România nu mai reprezintă o fiță! Consumul a scăzut radical în ultimii ani: sub 20% din consumul total

Sărbătorile de iarnă reprezintă pentru români o perioadă în care consumul de carne de porc crește exponențial, începând cu Ignatul, pe 21 decembrie, și continuând până la Bobotează, pe 6 ianuarie. Carnea de porc poate fi folosită pentru o varietate de preparate, de la cârnați la piftie și friptură. Cu toate acestea, în ultimii ani, cantitatea tot mai mică de carne de porc provine din producția internă, iar importurile devin tot mai importante.

Citește și: Noua teorie care stă în spatele obezității. Ce determină, de fapt, creșterea în greutate

În 2023, doar 2,8 milioane de porci sunt crescuți în fermele din România, în scădere față de cifra de 4,3 milioane înregistrată în 2016. Din cele 37,5 kilograme de carne de porc consumate în medie anual de fiecare român, doar aproximativ șapte kilograme provin de la animale crescute în țară.

În contextul Crăciunului din acest an, doar unul din zece kilograme de produse din carne de porc va proveni din carnea din țară, conform declarațiilor lui Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR). Această situație reprezintă un minim istoric și subliniază dependența crescută de importurile de carne de porc.

Alte articole

Prețurile alimentelor la început de 2026, mai mari decât anul trecut. Fluctuații mari la unt și porc

La ce trebuie să fii atent atunci când cumperi carne de porc. Sfaturile medicilor veterinari înainte de Crăciun

„Dacă la finalul anului trecut și începutul anului în curs puteam aprecia că, din datele pe care le avem de producători și de la Institutul Național de Statistică, undeva aproape de 20% din carnea consumată în România mai provine din ferme autohtone, anul acesta situația e cam la fel. Dacă va fi tot 20% sau va scădea spre 10% va depinde și de câți porci vor ieși din gospodăriile individuale”, estimează Ladoși.

În 2022, conform Institutului Național de Statistică (INS), s-a constatat faptul că media anuală a consumului de carne de porc pentru un român a înregistrat o creștere de cinci kilograme în ultimul deceniu. Cu toate acestea, în paralel, studiile realizate de patronate arată că se observă o scădere a consumului de carne autohtonă și o creștere a importurilor.

Cu restricționarea producției interne și cu creșterea prețurilor alimentelor, costul unui kilogram de carne de porc a ajuns să fie de două ori mai mare în luna octombrie 2023 față de decembrie 2021. În decembrie, prețurile vor atinge nivelurile maxime în timpul întregului an.

„Nu pot estima acum până unde va ajunge prețul în decembrie. Cu trei săptămâni înainte de Crăciun prețurile cresc, dar nu neapărat din vina fermelor comerciale, a producătorilor. Pot fi prețuri mai mari sau pot fi cele de acum”, ne-a mai spus Ladoși.

Producătorii susțin că prețurile porcilor variază între 15 și 20 de lei pe kilogram în stare vie și între 25 și 35 de lei pe kilogram pentru carcasă. În comparație cu Crăciunul din anul precedent, un kilogram de carne de porc în stare vie costă între 17 și 21 de lei. În 2021, în perioada apropiată sărbătorilor de iarnă, prețurile situaționau la 10-11 lei pe kilogram.

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), deficitul comercial la sfârșitul anului 2022 între carnea de porc importată și cea exportată a atins suma de 830 de milioane de euro. Estimările patronatelor fermierilor indică posibilitatea ca această cifră să se apropie de un miliard pentru anul curent.

Din anul 2017, România nu mai efectuează exporturi de carne de porc, din cauza apariției primelor cazuri de pestă porcină africană. Totodată, 2017 reprezintă și ultimul an în care România a exportat 20.000 de tone de carne de porc.

Începând cu acea perioadă și până în prezent, România se confruntă cu o problemă continuă de pestă porcină africană și, ca urmare, exporturile sunt blocate. Statele membre ale Uniunii Europene, precum și altele, refuză să achiziționeze carne de porc din țările afectate de acest virus.

„Mai toți europenii au stăpânit pesta porcină. Noi n-am reușit pentru că, deși avem legislație, aceasta nu se respectă. România este într-o situație atipică din cauza creșterii tradiționale a porcilor în gospodării, porcii din curțile populației. Efectivele sunt foarte greu de controlat, iar autoritățile nu au curaj să intervină dur pentru că se pierde sprijinul politic al micilor fermieri”, a explicat Sorin Minea, președintele patronatului Romalimenta.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost eliminați 1.685.720 de porci afectați de boală. Au fost și 7.269 de cazuri la mistreți, conform datelor oferite de Agenția Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Numărul animalelor sacrificate controlat este egal cu producția anuală a fermelor profesioniste din acest an.

„Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație”, ne-au explicat într-un răspuns scris reprezentanții ANSVSA.

Cu toate acestea, fermierii români ar putea face profit doar din cererea internă. Din păcate, cazurile foarte dese de pestă porcină, înregistrate chiar în cele mai mari și sigure ferme, îi fac pe crescători să investească mai puțin în mărirea producției.

„Cine credeți că mai are curaj în această situație să crească producția? Asta înseamnă risc mai mare să pierzi totul. Fermierii mari cresc acum doar cât să supraviețuiască, să-și acopere cheltuielile”, recunoaște Ladoși.

„Am impus cele mai dure măsuri de securitate și, cu toate acestea, am avut pestă porcină. Am reușit să-mi revin. Am ajuns acum să mă tem și de o infestare provocată pentru că dacă mai pătrunde pesta porcină în fermă îmi va fi și mai greu să-mi revin”, ne explică Dumitru Muscă, unul dintre cei mai importanți fermieri din vestul României.

Citește și: Cum se înțeleg acum Dinu și Deea Maxer, la șase luni de la divorț. „Ne-am întâlnit la un spectacol și am socializat scurt și politicos”