Caşcavalul de Săveni şi Cârnaţii de Pleşcoi, în curs de înregistrare şi recunoaştere la nivel european

România are trei produse recunoscute la nivel european. Guvernul a marcat, în această lună, omologarea la nivel european a Salamului de Sibiu ca produs cu Indicație Geografică (IGP) și a brânzei Telemea de Ibănești ca produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP), după ce, în 2011, Magiunul de Topoloveni fusese înregistrat ca produs cu Indicație Geografică Protejată, potrivit unui comunicat al Guvernului remis AGERPRES.

De asemenea, este în curs de analiză, la Comisia Europeană, documentația pentru înregistrare conform sistemelor de calitate europene a produsului Novac afumat din Țara Bârsei — IGP.

MADR este implicat și consiliază grupurile interesate de înregistrarea unor produse românești conform sistemelor de calitate europene, astfel încât să parcurgă această procedură. În prezent, au fost depuse la MADR, în vederea analizării și transmiterii către Comisia Europeană, documentațiile pentru alte două produse românești: Cașcavalul de Săveni (județul Botoșani) și Cârnați de Pleșcoi (județul Buzău).

„Noi am mai identificat încă o serie de 14 produse care se pretează la protecția europeană. Eticheta cu protejat la nivel european nu doar că ridică valoarea produsului, care pe piață va fi apreciat ca atare, dar în plus este protejat, ca să nu fie copiat (…) Ca un fapt divers, mai avem circa 16 sortimente de vin care sunt pe lista de produse cu indicație geografică și denumire origine protejată și 8 țuici, pălinci”, a declarat ministrul Achim Irimescu într-un briefing la Palatul Victoria.

Alte articole

4 miliarde de euro pentru relansarea economică, dar fără reforme! Criza bate la ușă, potrivit reprezentanților mediului de afaceri

Guvernul alocă 100 de milioane de euro pentru românii din diaspora care vor să investească în România. Ministerul Finanțelor: „Nu au avut până acum un instrument dedicat prin care să facă acest lucru” DOCUMENT

Achim Irimescu a mai spus că etnia maghiară din România a solicitat protecția pentru kürtőskalács.

„Probabil că vom găsi o cale de compromis, pentru că kürtőskalács, cozonacul secuiesc să-i spunem așa, se produce nu doar în România, ci și în Ungaria, în Cehia și Slovacia și probabil că vom reuși în final să facem o protecție pe regiune, pe specialitate tradițională garantată, deși la origine a fost, în 1785, atestat în Transilvania, deci dreptul nostru este clar”, a mai afirmat Irimescu.