Utilizatorii platformei Revolut au raportat dificultăți în accesarea conturilor, efectuarea schimburilor valutare și realizarea transferurilor bancare. De asemenea, unii clienți nu au putut utiliza cardurile pentru plăți sau retrageri de bani. În acest context, economistul Christian Năsulea atrage atenția asupra riscurilor dependenței exclusive de serviciile financiare digitale și recomandă păstrarea unei rezerve de numerar pentru situații neprevăzute.
„Lecția pe care trebuie să o învățăm după incidentul de luni este că trebuie să avem o rezervă de numerar acasă. Mi se pare că nu ar trebui să permitem niciodată dispariția cash-ului, referitor la anxietățile produse de această eventualitate în viitorul îndepărtat, pentru că nu ne putem baza pe o soluție lipsită de un plan de rezervă, mai ales în contextul atacurilor hibride și al altor amenințări”, a declarat economistul pentru ziare.com.
Christian Năsulea deține un doctorat în management la Academia de Studii Economice din București, precum și studii în drept, economie și management la Universitatea din Orléans. Acesta predă economie mondială și politici publice la Universitatea din București și la ASE și ocupă funcția de director executiv al Institute for Economic Studies – Europe.
Potrivit economistului, problemele enumerate de clienți ar fi fost similare și la bănci tradiționale, cu sucursale, care nu operează exclusiv online, precum Revolut, întrucât dificultățile au apărut din cauza centrelor de date.
„Din moment ce problemele înregistrate de Revolut au fost la sistemele informatice, același lucru s-ar fi întâmplat și la ING sau Banca Transilvania. Adică mergeam în sucursale ca să stăm de vorbă, să servim o cafea”, a explicat Christian Năsulea.
Chiar și instituțiile care dispuneau în trecut de o rețea extinsă de unități au făcut schimbări în această direcție: „Nici băncile tradiționale nu inspiră mai multă încredere, având în vedere cât de mult își închid sucursalele practic toate băncile din România. Inclusiv CEC, care obișnuia să aibă foarte multe puncte de prezență, a redus atât de mult numărul acestora încât nu m-aș baza pe existența unei rețele fizice. Realitatea este că trăim într-o lume care funcționează online”.
„Pentru a reduce dramatic costurile de tranzacție față de nivelul de acum 20–30 de ani, sistemul bancar a trebuit să se modernizeze, s-a digitalizat și a redus numărul de angajați”, a mai precizat Christian Năsulea.
Citeşte şi: Black Friday 2026 începe mai devreme în România. Când au loc reducerile la eMAG, Flanco, evoMAG și Notino
Christian Năsulea a mai explicat și motivele pentru care ritmul în care băncile renunță la sucursale nu este și mai avansat, având în vedere economiile pe care le pot face acestea, trecând în mediul online. Potrivit economistului, o parte a populației, în special persoanele în vârstă, preferă să își rezolve problemele bancare față în față, fără să depindă exclusiv de aplicații și servicii online.
„Motivul principal pentru care băncile tradiționale nu vor renunța, cel puțin în viitorul scurt, la sucursale este că o parte importantă a populației din țara noastră preferă încă să rezolve lucrurile offline. Nu suntem nici măcar singurii care preferă acest mod de lucru: și în alte țări există o parte a populației, în special în rândul persoanelor mai în vârstă, care preferă și vor continua să prefere să stea de vorbă cu un om pentru a-și rezolva problemele”, a explicat Christian Năsulea.
„Dacă acest lucru se va schimba este o întrebare foarte bună, pentru că nu știm ce vor face tinerii din era digitală atunci când nu vor mai fi atât de tineri: s-ar putea să înceapă să prefere interacțiunea umană. Toate acestea sunt întrebări importante, dar este clar că există în continuare piață pentru băncile care nu funcționează exclusiv online”, a conchis economistul.