Cât câştigă pe lună românii care strâng PET-uri pentru garanţie. În doi ani, de când există sistemul ReturRo, au fost returnate ambalaje de 1,5 miliarde de lei

Potrivit studiului realizat de Academia de Studii Economice la solicitarea companiei RetuRo, SGR nu doar că a schimbat modul în care românii gestionează deșeurile, dar a creat și o nouă ramură economică, generând mii de locuri de muncă și devenind o sursă de venit pentru numeroase persoane vulnerabile. Valoarea totală a ambalajelor recuperate în ultimii doi ani depășește 1,5 miliarde de lei, reflectând amploarea sistemului și mobilizarea populației.

Gemma Webb, CEO RetuRo, a explicat performanța sistemului în ultimul an.

„În ultimele 12 luni, am colectat în jur de 82-83% din fiecare sticlă și cutie care a ieșit pe piață, iar 95% din acestea se întorc în sistem prin reciclare”, a declarat aceasta, potrivit Pro Tv.

Raportul evidențiază că românii s-au adaptat rapid regulilor de colectare, rezultatele fiind vizibile la doar câteva luni după introducerea sistemului.

Alte articole

Producătorii de ambalaje vor avea noi obligații: Sticla și metalul, pe lista materialelor de reciclat

Cum a reușit un bărbat să câștige 700.000 lei după ce a „păcălit” aparatele de colectare a ambalajelor

„În luna august 2025, rata de recuperare pentru produsele din piață a fost foarte ridicată: de la 91% pentru plastic, 92% pentru metal, la 98% pentru sticle”, subliniază Nicolae Istudor, rector al Academiei de Studii Economice.

Cercetarea arată că ambalajele, odinioară considerate simple deșeuri care poluau mediul, au devenit o resursă valoroasă pentru persoanele vulnerabile. Mulți dintre cei care participă constant la colectare își asigură venituri legale, lucrând în medie cinci ore pe zi pentru a preda ambalaje. Veniturile lunare ajung în medie la 500 de lei, dar pot crește până la 2.500 de lei în unele cazuri.

Citeşte şi: Cât costă un brad natural în iarna lui 2025, în magazinele Dedeman, Hornbach sau Leroy Merlin. Românii au început să renunțe la cei artificiali

Studiul arată diferențe notabile între categoriile de vârstă: tinerii sunt cei mai activi în reciclarea ambalajelor provenite din consumul propriu, în timp ce vârstnicii înregistrează cele mai mici rate de predare.

În Parlament a fost depus un proiect de extindere a sistemului, care ar urma să includă și recipiente de oțet, borș, apă distilată, precum și borcane de la conserve. Totuși, autoritățile avertizează că o astfel de extindere trebuie făcută cu prudență.

„Să nu împodobim bradul până nu este stabil. Pentru că, dacă începem să mai punem lucruri crezând că totul merge perfect… sistemul nu trebuie extins acum. Trebuie să se stabilizeze”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna.

Citeşte şi: Artan a fost înmormântat în cimitirul Pantelimon 2. Fiica artistului, sfâșiată de durere la capelă