Cât costă, în realitate, celebrele „case la 1 euro” din Italia. Costurile ascunse ale achiziției

S-ar putea spune, astfel, că celebrele „case la 1 euro” nu sunt altceva decât strategii de marketing. Asta nu înseamnă că prețul simbolic de 1 euro nu este unul real, ci că taxele birocratice, tehnice și notariale ridică foarte mult prețul inițial.

Cum se ajunge ca o locuință cu preț de vânzare de 1 euro să ajungă la un preț final cuprins între 8.000 și 15.000 de euro

Birocrația se plătește cu bani mulți nu doar în România, ci și în Italia. Concret, în cazul achiziției unei locuințe, indiferent de țară, ai nevoie de documente eliberate de notar, de biroul cadastral și de tot felul de alte taxe. Dacă vorbim despre Sardinia, aceste cheltuieli se ridică la sume cuprinse între 2.000 și 6.000 de euro.

Costurile notariale variază, dar includ adesea înregistrări și transferuri cadastrale, cu onorarii cuprinse între 1.500 și 3.000 de euro sau mai mult.

Calculul se face pe baza valorii cadastrale a imobilului, nu a sumei de 1 euro, iar taxele minime pot avea un impact semnificativ.

Alte articole

PSD vrea refacerea coaliției cu PNL, USR și UDMR. Vasile Dîncu: „Este varianta care este cea mai fezabilă. Varianta ideală, ca să zicem așa”

Noi stenograme din ședința PNL care a urmat moțiunii de cenzură: „Noi nu am pierdut azi tot. Bătălia se va da în 2028”

De asemenea, unele primării solicită sume mici pentru gestionarea administrativă a dosarului.

Citeste si Fumatul, interzis pe plajele din apropierea Romei începând de astăzi, 1 Mai

Cumpărătorii trebuie să achite, totodată, o garanție bancară care poate începe de la 2.000 de euro și poate ajunge la 5.000 de euro sau chiar mai mult. Aproape toate primăriile cer o garanție bancară sau de asigurare pentru a garanta renovarea.

Această sumă este blocată ca garanție că lucrările vor fi finalizate (de obicei în termen de 3 ani). Dacă cumpărătorul nu respectă termenul, banca plătește primăria, iar cumpărătorul pierde suma.

Urmează costurile de proiectare și birocrație tehnică, care pot fi cuprinse între 4.000 și 8.000 de euro. Cumpărătorul are obligația de a contacta un topograf/arhitect/inginer, care să-i întocmească un proiect de renovare. Înainte de achiziție, potenșialul cumpărător trebuie să prezinte acest proiect la primărie, de regulă într-un termen de 2–6 luni de la atribuire.

Acest proiect include măsurătorile imobilului, proiectul preliminar, raportul tehnic și devizul estimativ. Costul unui proiect preliminar este ridicat, indiferent dacă lucrările încep sau nu.

Nu în ultimul rând, există și câteva costuri ascunse, cum ar fi costurile de agenție, dacă imobilul este gestionat printr-o agenție locală, sau cele cu investigațiile tehnice, care includ verificări structurale sau rapoarte privind stabilitatea clădirii înainte de acceptarea proiectului.

La cât se ridică renovarea locuinței de 1 euro

Odată finalizată achiziția, proprietarii încep să investească în renovarea acesteia. Acest gen de case sunt, aproape întotdeauna, abandonate, într-o stare avansată de degradare și cu serioase probleme care țin de structură. Așadar, renovarea înseamnă intervenții majore și investiții pe măsură.

Acoperișul și structura pot costa între 8.000 și 20.000 de euro.

Citeste si Vrei să pleci din România? Lista țărilor care te plătesc doar ca să te muți acolo, în 2026

Instalațiile electrice și sanitare adaugă încă 8.000–18.000 de euro.

Baia și bucătăria urcă bugetul cu alți 8.000–20.000 de euro, iar finisajele, ferestrele și izolarea mai adaugă 10.000–25.000 de euro.

La final, documentația și autorizațiile completează factura cu încă 3.000–10.000 de euro.

Într-un scenariu optimist, lucrările ajung la 30.000–50.000 de euro. În multe cazuri, suma sare de 70.000 de euro, iar în proiecte mai ambițioase depășește 100.000 de euro, explică blogul de călătorii Gamintraveler.