Cât de mult au crescut prețurile în SUA, în ianuarie 2023. Vești proaste pentru investitori

Creșterea prețurilor este reflectată de indicele CPI (Consumer Price Index), care a ajuns la 6,4% în ianuarie 2023, față de 6,5% în decembrie 2022, scrie Reuters.

Dezbaterile din ultimele zile erau concentrate mai degrabă către un CPI de 6,2%, ceea ce ar fi provocat mult entuziasm în piețele financiare.

Un CPI de peste 6,3% va provoca o ușoară scădere a piețelor financiare, au avertizat analiștii, la începutul acestei săptămâni.

În contextul unui CPI de 6,4% în ianuarie, FED (Rezerva Federală a Statelor Unite ale Americii) ar urma să ajusteze din nou rata dobânzii de referință, cu 0,50%.

Alte articole

Trump anunţă că Groenlanda e ca şi luată: „Acordul  este aproape finalizat. Va fi avantajos pentru toată lumea”. Urmează Cuba

BNR, previziuni pentru 2026! Sunt așteptate concedieri în sectorul public, iar inflația va scădea abia spre finalul anului

În ianuarie, Jerome Powell și-a exprimat speranța că recesiunea poate fi împiedicată, iar cu ajutorul politicilor FED, inflația ar putea reveni la 2%, deci la nivelul de dinainte de explozia din 2021. Totuși, pe termen mediu și lung, bancherul nu vede o relaxare a politicii ratei dobânzii.

Rămâne de văzut cum vor afecta pe termen scurt cele mai recente date din SUA, piețele globale, inclusiv România. 

În ianuarie 2022, rata inflației în SUA a fost de 7,5%. 

Comisia Europeană a revizuit pozitiv prognoza economică a României

Economia României ar urma să înregistreze o creştere de 2,5% în 2023 şi de 3% în 2024, în timp ce rata inflaţiei se va situa la 9,7% anul acesta şi la 5,5% anul viitor, conform previziunilor economie din iarna anului 2023, publicate luni de Comisia Europeană.

Pe baza indicatorilor pe termen scurt, se preconizează că economia României a fost rezilientă în trimestrul patru din 2022, pe fondul evoluţiilor favorabile din sectorul serviciilor şi al încrederii în economie, şi în pofida scăderii continue a producţiei din industria prelucrătoare.

Pentru 2023, impactul negativ al inflaţiei încă ridicate, al înăspririi condiţiilor de finanţare şi al încetinirii altor economii din UE ar urma să ducă la un avans mai redus al PIB-ului real în România, la 2,5%.