Cât de mult creşte consumul maşinii vara dacă foloseşti aerul condiţionat

Aerul condiţionat, care aum ni se pare de-a dreptul o banalitate, a fost introdus pentru prima oară pe maşini în 1939, de către Packard. Principial, funcţiile sale principale sunt de a răci atmosfera interioară şi de a elimina umiditatea.

Un sistem de aer condiţionat este compus din compresor, condensator şi vaporizator. Nu vreau să intru acum în detalii tehnice, deoarece ne interesează, pentru cazul de faţă, cum funcţionează compresorul – acesta e pur şi simplu o pompă, pusă în mişcare de arborele cotit al motorului, prin intermediul unei curele.

Sistemul de aer condiţionat e suficient de complicat încât să consume din resursele motorului 

Ceea ce înseamnă că, la pornirea aerului condiţionat (adică la apăsarea butonului AC, în majoritatea maşinilor), motorul va suporta o sarcină suplimentară, de a pune în mişcare şi acest compresor. Care are nevoie de nişte cai putere, deci, pentru ca maşina să-şi păstreze nivelul performanţelor, motorul va face efort mai mare. Deci va consuma mai mult.

Cât de mult creşte consumul, rămâne o dezbatare aprinsă, dar un lucru e clar: există diferenţe dictate de capacitatea cilindrică a motoarelor, dar mai ales de tipul de alimentare şi de combustibilul folosit. Iar cei de la Emissions Analytics au încercat să facă lumină în ce priveşte diferenţele în funcţie de motorizări.

Astfel, în urma unui studiu întreprins pe un număr de peste 100 de maşini (cu motoare pe benzină, diesel şi hibride), specialiştii au ajuns la nişte concluzii interesante. De menţionat că studiul a fost realizat în zona Los Angeles, unde căldurile mari necesită utilizarea aerului condiţionat din plin.

Testul a fost destul de simplu: pe un traseu bine stabilit, atât în mediu urban, cât şi pe autostradă, fiecare maşină a fost utilizată cu aerul condiţionat oprit, respectiv cu aerul condiţionat pornit. După care s-au comparat consumurile obţinute în cele două situaţii.

Fără surprize: consumul creşte mai mult în oraş decât pe autostradă când se utilizează aerul condiţionat, deci autonomia scade (MPG – cât mile se parcurg cu un galon de carburant)

Astfel, în mediu urban, consumul creşte cu 5,4% când se utilizează aerul condiţionat, în timp ce pe autostradă, la viteze mari (unde se utilizează mai mult resursele motorului), creşterea se cifrează doar la 2,7%. Însă aici vorbim de o medie generală.

Mult mai interesant este dacă ne uităm la datele obţinute pentru fiecare tip de motorizare în parte. Cel mai bine par să se comporte motoarele pe benzină, consumul acestora, cu aerul condiţionat pornit, crescând cu 3,8%. Urmează motoarele diesel, unde consumul creşte cu 4,6%, în timp ce maşinile cu motorizări hibride sunt cele mai dezavantajate, folosirea aerului condiţionat ducând la creşterea consumului cu 6,1%.

Utilizarea aerului condiţionat afectează cel mai mult hibridele, însă nici dieselurile nu se comportă îmbucurător pe autostradă

Interesant, hibridele sunt cel mai mult penalizate în mediul urban (creştere de 9,3% a consumului), în timp ce pe autostradă dieselurile stau cel mai prost (creştere de 3,3%).

Poate că procentele nu par semnificative, dar, dat fiind rulajul mediu anual al unei maşini, ajungem la concluzia că utilizarea din plin a aerului condiţionat duce la creşterea nivelului poluării. Lucru cu atât mai periculos în mediul urban, când, pe timp de vară, poluarea devine un duşman extrem de agresiv pentru sănătatea oamenilor.

Voi aţi verificat vreodată care e diferenţa de consum la maşina personală în cazul utilizării aerului condiţionat? Dacă da, împărtăşiţi-ne concluziile voastre! 

Sursa: Emissions Analytics, via promotor.ro