Cât de puternică este, de fapt, rugăciunea! Vlad Ciurea explică ce se întâmplă în creierul nostru atunci când ne rugăm: „Este benefică pentru organism”

Efectele rugăciunii asupra creierului sunt remarcabile, conform explicațiilor oferite de Dr. Vlad Ciurea. Procesele care au loc în organism în timpul rugăciunii sunt diverse și pot varia în funcție de perspectivele spirituale, culturale și științifice.

Citește și: Vlad Ciurea, avertisment pentru toţi bucureştenii: „Nu are leac, atacă sistemul nervos central!”

Rugăciunea poate influența sistemul nervos, inclusiv sistemul nervos autonom responsabil de reglarea funcțiilor involuntare ale corpului, precum ritmul cardiac și respirația. Experiența unei rugăciuni profunde poate induce relaxare și determina modificări în activitatea cerebrală. Într-un interviu pentru DC MEDICAL, Acad. prof. dr. Vlad Alexandru Ciurea, medic primar în neurochirurgie la Spitalul Clinic SANADOR, a detaliat procesele care au loc în creier în timpul actului de rugăciune.

„Rugăciunea are un efect total asupra creierului. E un tablou foarte frumos cu Fecioara Maria care se roagă. Rugăciunea înseamnă ținuta, harul celui care se roagă, mâinile încrucișate, capul ridicat în sus către Ființa Supremă. O rogi (Ființa Supremă –n.r.) să îți dea sănătate, să te binecuvânteze, să îți binecuvânteze casa, să te ajute. Îl implore să fie totul bine. Aceasta este rugăciunea.

Alte articole

RUGĂCIUNEA care aduce LINIȘTE și SPALĂ păcatul. Cuvintele care ÎNALȚĂ sufletul și CURĂȚĂ mintea

Leguma care face minuni pentru creier. Stimulează memoria și învățarea

Rugăciunea intră din creier în întreg organismul. Rugăciunea se desfășoară din creier și deschide anumite porți, ecluze în tot sistemul endocrin. Toate activitățile organismului pornesc. Rugăciunea este benefică pentru organism”, a explicat acad. prof. dr. Vlad Alexandru Ciurea, medic primar neurochirurgie la Spitalul Clinic SANADOR.

Cercetările au evidențiat că practicile spirituale, inclusiv rugăciunea, pot exercita influențe asupra anumitor regiuni ale creierului. De exemplu, meditația și rugăciunea au fost asociate cu modificări în cortexul prefrontal, o zonă cerebrală responsabilă pentru luarea deciziilor și gestionarea emoțiilor.

Rugăciunea poate afecta eliberarea de substanțe chimice în creier, precum endorfinele și serotonină, care sunt corelate cu starea de bine și fericirea.

Practica rugăciunii poate antrena mintea pentru a deveni mai concentrată și pentru a îmbunătăți atenția. Activitățile spirituale care implică focalizarea asupra unui obiect sau idei pot contribui la dezvoltarea capacității de concentrare.

Kevin Masters, profesor de psihologie clinică în domeniul sănătății la Universitatea din Colorado, Denver, a considerat studiul rugăciunii provocator din diverse motive.

„Mulți oameni de știință sunt foarte sceptici în legătură cu orice aspect religios. Știința se bazează pe testarea relațiilor, proceselor și mecanismelor observabile. Dar aproape prin definiție, rugăciunea, așa cum este operativizată în aceste studii, invocă implicarea lui Dumnezeu sau a unui fiu superior, ceva în afara limitelor fenomenelor naturale, pe care știința nu poate studia cu adevărat”, a spus el, potrivit CNN.

Știința poate, totuși, să studieze rezultatele credinței în Dumnezeu mai degrabă decât existența lui — un astfel de studiu ar putea întreba dacă oamenii care cred puternic în Dumnezeu raportează o calitate mai bună a vieții decât cei care nu cred în Dumnezeu.

De asemenea, a fost dificil să se demonstreze dacă beneficiile provin sau nu din rugăciunea intercesorului la distanță, sau atunci când oamenii au fost separați în grupuri în care nu știau cine era sau nu era rugat la distanță.

„Aceste studii au fost menite să fie cu adevărat un test al rugăciunii prin eliminarea oricăror explicații naturale (de exemplu, suport psihologic) care ar putea explica diferențe semnificative între grupuri”, a concluzionat Masters.

Citește și: Metoda prin care adormi mai ușor și poți avea un somn profund. Medicul Vlad Ciurea respectă acest obicei de mulți ani