Cât fac românii de acasă la job. România, în topul ţărilor cu cea mai mare navetă

Primarul Ciprian Ciucu anunţă zece ani de şantiere, în timp ce românii petrec aproape o oră facăând naveta la job. Un nou studiu realizat de compania de management al talentelor SD Worx arată că europenii petrec, în medie, 48 de minute pe zi făcând naveta către locul de muncă, scrie Euronews. Media ascunde însă diferențe importante între state, iar în unele țări timpul petrecut pe drum trece de o oră.

Belgia se află pe primul loc în clasamentul european, cu o medie de 61 de minute pentru deplasarea zilnică la serviciu.Unul dintre motive este numărul mare de angajați care fac naveta pe distanțe foarte lungi. Potrivit SD Worx, 13% dintre angajații belgieni sunt considerați „super-navetiști” și petrec cel puțin două ore pe drum. Este cea mai mare proporție înregistrată în Europa.

În plus, 14% dintre angajații belgieni parcurg zilnic mai mult de 120 de kilometri. Suedia și Irlanda se află și ele în partea superioară a clasamentului, cu 57, respectiv 56 de minute de navetă pe zi. La polul opus se află Italia și Slovenia, unde timpul mediu este de aproximativ 35 de minute. 

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

România are aceeași medie ca Olanda,

România apare în datele studiului cu o medie de 53 de minute pentru naveta zilnică. Este același timp înregistrat în Țările de Jos, însă asemănarea se oprește aici. Diferența este distanța parcursă. În Țările de Jos, angajații parcurg în medie 63 de kilometri până la serviciu. Infrastructura permite însă ca aceste distanțe mari să fie parcurse într-un timp comparabil cu cel înregistrat în România.

Alte articole

Şocul zilei în media! Vedeta postului de ştiri Euronews şi-a dat demisia

Câți bani vor primi elevii care fac naveta pentru a ajunge la școală în anul școlar 2024 – 2025

În cazul României, angajații petrec aceleași 53 de minute pe drum, dar parcurg distanțe mult mai mici. Studiul indică traficul intens și aglomerația urbană drept factori care consumă timpul navetiștilor.

Cu alte cuvinte, două țări pot avea aceeași durată medie a navetei, dar experiența oamenilor poate fi complet diferită: într-un caz este vorba despre distanțe mari și infrastructură eficientă, iar în celălalt despre distanțe mai scurte încetinite de congestionarea traficului.

Cât de mult contează timpul petrecut pe drum

Studiul evidențiază și o diferență interesantă în modul în care angajații percep naveta. În Belgia, deși timpul mediu depășește pragul de aproximativ 57 de minute pe care oamenii îl consideră în general acceptabil, doar 34% dintre angajați spun că timpul petrecut pe drum este timp pierdut.

Nici dorința de a lucra de la distanță nu este neapărat proporțională cu durata navetei. În Belgia, doar 32% dintre angajați își doresc mai multă muncă remote, procent aflat chiar sub media internațională.

Asta sugerează că durata drumului până la serviciu nu este singurul factor care determină cât de împovărătoare este naveta. Contează și modul în care oamenii călătoresc, infrastructura, predictibilitatea transportului și felul în care este perceput timpul petrecut pe drum.

România, o problemă de trafic mai mult decât de distanță

Datele sunt relevante în special pentru România deoarece pun în evidență o problemă diferită de cea a țărilor în care oamenii locuiesc la zeci de kilometri de locul de muncă. Un român poate avea o navetă de aproape o oră fără să parcurgă o distanță comparabilă cu cea a unui angajat din Țările de Jos. Timpul suplimentar este consumat de viteze reduse, ambuteiaje și aglomerația din zonele urbane.

Astfel, cele 53 de minute din statistica europeană nu spun singure întreaga poveste despre naveta din România. Distanța parcursă și timpul necesar pentru a o parcurge sunt două lucruri care trebuie privite împreună. Pentru milioane de angajați, diferența dintre o navetă de 35 de minute și una de aproape o oră înseamnă, în timp, sute de ore petrecute anual pe drum.

Clasamentul european arată că România nu este printre statele cu cea mai scurtă navetă. Mai important însă, comparația cu Țările de Jos indică o problemă specifică: nu doar cât de departe trebuie să ajungă oamenii la serviciu, ci cât de greu se deplasează atunci când distanța este relativ scurtă.