Ilie Bolojan este, în continuare, premier interimar, deși a fost demis pe 5 mai, după ce guvernul propus de Adrian Veștea nu a trecut de votul Parlamentului.
În timp ce, pentru interimatul președintelui, Constituția prevede, la articolul 97, o durată clară a mandatului celui ce îl înlocuiește pe șeful statului, mulți români se întreabă cât mai poate rămâne Ilie Bolojan la Palatul Victoria.
Premierul demis este cel mai longeviv premier interimar, fără a fi înlocuit de un guvern și de un prim-ministru nou care să treacă de votul Parlamentului.
România a mai avut în nouă rânduri guvern interimar, însă numai în două cazuri interimarii au depășit, cu puțin, două săptămâni ca mandat.
Gabriel Oprea a fost 17 zile premier interimar, între 22 iunie și 9 iulie 2015, iar Nicolae Ciucă a fost 16 zile premier interimar, între 7 și 23 decembrie 2020.
Ilie Bolojan are deja 50 de zile ca premier demis interimar și nu se știe cât va dura procesul noii desemnări prezidențiale
Articolul 103 din Constituție prevede, la punctul 1, că „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.
La punctul 2 se arată, de asemenea: „Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului”.
Însă nu este scris nimic explicit despre durata mandatului. Astfel, constituțional, guvernul poate rămâne în funcție un timp nelimitat, conducând treburile țării până la depunerea jurământului de viitorul guvern aprobat în Parlament.
Totuși, conform articolului 89, al punctul 1 : „După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.
Formularea indică, totuși, posibilitatea președintelui de a iniția dizolvarea Parlamentului și a organiza alegeri anticipate, nu și obligativitatea.
Teoretic, Nicușor Dan ar putea face nenumărate desemnări de premier fără a dizolva Parlamentul, chiar dacă acesta le-ar respinge una după alta.