Cât muncesc, de fapt, profesorii în vacanța de vară. Mircea Miclea, fost ministru al Educației, adevărul despre ce fac dascălii când nu sunt cursuri

Chiar dacă acele vremuri au trecut, structura anului școlar nu s-a modificat foarte mult. Astăzi, vacanțele sunt văzute de români ca perioade de relaxare totală pentru profesori, o percepție care, deși este larg răspândită, nu reflectă realitatea muncii din educație.

De obicei, se uită faptul că, de fapt, în timpul verii, dascălii sunt ocupați cu o serie de activități cheie pentru profesia lor: examenele de titularizare, supravegherea examenelor de Bacalaureat, elaborarea lucrărilor pentru obținerea gradelor didactice sau pregătirea pentru un nou an școlar.

Pe lângă acest mit, realitatea sistemului educațional românesc este marcată și de măsuri de austeritate, care complică și mai mult viața cadrelor didactice. De exemplu, norma didactică s-a mărit, dar salariile nu au crescut proporțional, iar plățile pe oră au fost reduse. Cu alte cuvinte, profesorii vor fi nevoiți să predea mai mult și să fie plătiți mai puțin.

Vezi și Un lider sindical din Educație trage un semnal de alarmă: „Cele două ore suplimentare nu pot fi acoperite, ceea ce va duce la scăderea salariilor unor profesori”

Mircea Miclea, fost ministru al Educației și expert în domeniu, a analizat mitul „vacanței pline de timp liber” a profesorilor. Conform expertului, este complet greșită ideea potrivit căreia vacanța de vară a cadrelor didactice ar însemna o perioadă de relaxare totală.

De fapt, în această perioadă, profesorii trebuie să se pregătească pentru examenele de titularizare și obținerea gradelor didactice, care sunt foarte importante pentru progresul lor profesional. De asemenea, în această perioadă are loc mobilitatea personalului didactic, proces în care profesorii trebuie să își caute locuri de muncă, să participe la comisii de transfer și să își rezolve probleme administrative.

În ceea ce privește perioada din august ce precede deschiderea noului an școlar, aceasta este, de asemenea, dedicată activităților cheie. Profesorii trebuie să se pregătească pentru primirea manualelor, să se asigure că dotările școlii sunt în ordine și să își pregătească clasele pentru anul școlar ce urmează.

Mai mult decât atât, acest interval este adesea folosit și pentru refacerea profesională, deoarece educația nu este o activitate ușoară. În multe țări, inclusiv în Statele Unite sau Marea Britanie, rata de burnout în rândul profesorilor este extrem de ridicată, accentuând dificultatea meseriei de dascăl în fața unor comportamente diferite față de cele din trecut.

Desigur, vacanța de vară ar trebui să includă și un timp real de relaxare pentru profesori, iar Mircea Miclea susține că acest timp ar trebui să fie de cel puțin trei săptămâni, pentru ca aceștia să aibă posibilitatea de a se reface fizic și psihic. Studiile internaționale arată că trei săptămâni de concediu continuu sunt suficiente pentru refacerea forței de muncă.

În prezent, însă, vacanțele profesorilor din România sunt insuficiente pentru a compensa volumul mare de muncă și stresul acumulat pe parcursul anului. Fragmentarea anului școlar în săptămâni „altfel” sau „de circulație” adaugă un stres suplimentar pentru profesori și elevi, întrucât învățarea este constant întreruptă de aceste activități extracurriculare. În loc să se mărească vacanțele, ar trebui să se reducă sarcinile administrative inutile care consumă mult timp, cum ar fi birocrația excesivă și documentele care nu au legătură directă cu procesul didactic.

Citește și Părinții care prelungesc vacanța de vară a elevilor riscă amenzi drastice. Se anunță controale la început de an școlar

„Dacă munca nu este văzută, este considerată că nu există. Out of sight, out of mind – ceea ce nu vedem considerăm că nu există. E o abordare greșită, absolut infantilă. Nu are cum să o afecteze decât negativ. Din păcate, devin extrem de vocale niște categorii de părinți, care sunt auto-suficienți. Cred că dacă citesc trei propoziții pe net despre cum trebuie să se predea sau ce trebuie să faci cu un copil, deja știu pedagogie și psihologie aplicată. De cele mai multe ori, toate concepțiile lor sunt total depășite. Unii dintre ei, sigur, pot să aibă o percepție corectă a realității, dar foarte mulți dintre ei, cei care creează această mentalitate socială, citesc, frunzăresc, și pe baza acestei auto-suficiențe, ei consideră că deja știu cum trebuie predat la școală. Îi invităm să devină profesori dacă sunt așa de încrezători că e atât de ușor să devii profesor. Așadar, ei sunt cei care erodează în mare măsură percepția publică și încrederea elevilor în profesori.”, a declarat Mircea Miclea pentru Adevărul.