Cât ne costă, de fapt, o zi de odihnă? De ce vacanțele salariaților sunt coșmarul angajatorilor

Un caz relevant este cel al Danemarcei, potrivit Euronews. În 2023, autoritățile au decis să renunțe la o zi liberă religioasă cu o tradiție de aproape trei secole și jumătate, denumită „Marea Zi a Rugăciunii”, iar decizia a fost aplicată din 2024.

Prin această măsură, statul estimează venituri suplimentare de aproximativ 3 miliarde de coroane daneze anual (circa 400 de milioane de euro), fonduri care vor fi direcționate către majorarea bugetului apărării, pentru a respecta pragul de 2% din PIB stabilit de NATO.

Citește și: Cine este medicul care a venit din Franța ca să-l trateze pe Mircea Lucescu. Fostul selecționer, ținut în viață de aparate

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Specialiștii în economie au analizat în repetate rânduri efectele zilelor libere asupra performanței economice. O cercetare realizată de Lucas Rosso și Rodrigo Wagner, bazată pe date din aproape 200 de state în perioada 2000-2019, arată că fiecare zi liberă în plus poate reduce produsul intern brut anual cu aproximativ 0,08%. Totuși, impactul nu este atât de mare pe cât s-ar putea crede, deoarece anumite domenii, precum turismul și sectorul HoReCa, au de câștigat din creșterea consumului. În schimb, în domeniile de industrie și de producție, oprirea activității este resimțită mai puternic, deoarece duce direct la scăderea volumului de bunuri fabricate .

Alte articole

Nicușor Dan a atacat la CCR legea care majorează cota de intervenție la urșii bruni pentru 2026

Selina, mesaj subtil pentru Victor Slav? Detaliul care a atras atenția fanilor: „Viața e mai bună cu un câine”

Numărul zilelor nelucrătoare diferă semnificativ de la o țară la alta în Europa. De exemplu, Lituania și Cipru acordă câte 15 zile libere anual, în timp ce Germania are doar nouă sărbători naționale, la care se adaugă, în unele regiuni, zile suplimentare. După eliminarea unei sărbători, Danemarca a ajuns la zece zile libere pe an, sub media europeană de aproximativ 11,7. Aceste diferențe pot influența economia: teoretic, o țară cu 15 zile libere ar putea înregistra o scădere a PIB-ului cu aproape 0,5% mai mare decât una cu doar nouă zile nelucrătoare.

Cu toate acestea, economiștii subliniază că zilele libere nu înseamnă doar pierderi de productivitate. Perioadele de odihnă contribuie la creșterea randamentului pe termen lung, iar statisticile arată o reducere a accidentelor de muncă în anii cu mai multe sărbători legale. În plus, nivelul de satisfacție și starea generală de bine sunt mai ridicate. Din acest motiv, eliminarea pe scară largă a zilelor libere nu este luată în calcul de guvernele europene, discuția rămânând una de echilibru între economie și calitatea vieții.

Citește și: Ipocrizia lui Bolojan: susține că stă într-un apartament mic, care e, de fapt, o vilă în toată regula. „Palatul” premierului are șapte camere, trei dormitoare și o curte de 1000 de metri pătrați