Cât plăteşte statul român, anual, pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari. Suma este colosală!

Statul român raportează anual 164 de miliarde de lei cheltuieli de personal, iar din această sumă 13,7 miliarde de lei sunt plătiţi pentru sporuri, bonusuri şi prime acordate unor categorii de angajaţi bugetari, afirmă fostul ministru al Finanţelor Publice, Marcel Boloş. Această sumă de 13,7 miliarde de lei (2,75 miliarde euro) nu include plata cu ora, normele de hrană sau normele pentru echipamente de care beneficiază unii salariaţi din sectorul public.

Veste proastă pentru bugetari

Marcel Boloş, fost ministru al Finanţelor Publice, a fost întrebat, într-o conferinţă de presă,  care este suma pe care statul o cheltuie în fiecare an pentru sporuri, bonusuri, premii sau prime pentru angajaţii de la stat.

Bugetarii riscă să piardă 1.000 lei la salariu. Se taie două sporuri „grase”, ministrul a fost categoric: „Ţin de bunul simţ!”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„13,7 miliarde de lei”, a răspuns ministrul, subliniind că suma nu include alte beneficii de care se bucură bugetarii. „Asta nu include indemnizaţia de hrană, nu include norma de hrană, nu include plata cu ora, nu include norma de echipamente care se adaugă cheltuielilor de personal”, a adăugat Boloş.

Alte articole

SONDAJ Concursurile pentru joburile la stat au rezultatul cunoscut dinainte, susțin peste jumătate dintre bugetari. ”Sunt teatru administrativ”

A fost lansată platforma cu salariile șefilor din companiile de stat. Zeci de directori încasează între 10.000 și 20.000 de euro pe lună! TOP 10 cele mai mari venituri

Întrebat la cât se ridică valoarea cheltuielilor totale care includ norma de hrană, de echipament sau plata cu ora, Marcel Boloş a răspuns: „Aici nu aş putea să vă dau un răspuns, pentru că sunt multe tipuri, să zicem aşa, drepturi care se adaugă celor salariale şi care duc la suma 164 de miliarde de lei (cheltuieli de personal ale statului – n.r.)”.

Marcel Boloş e de părere că „trebuie luată fiecare categorie de funcţionari publici” şi analizate beneficiile pe care aceste categorii le au.

„Nu cred în această tranşare a problemei sporurilor, aşa, printr-o regulă generală, însă cred că acele sporuri, cum l-am amintit, cele de condiţii vătămătoare, fără discuţie, trebuie reconsiderate pentru a asigura o corectă utilizare a banilor din sectorul public”, argumentează ministrul.

De asemenea, întrebat de ce autorităţile susţin amânarea implementării Legii salarizării unice în contextul în care este nevoie de mai mulţi bani la buget iar această lege se estimează că ar duce la o reducere a cheltuielilor bugetare cu un procent din produsul intern brut, ministrul a explicat că, pe teren scurt, implementarea Legii salarizării unice ar presupune o cheltuială mai mare, după care ar duce la reduceri de cheltuieli.

Statul ia banii românilor de pe card începând cu 6 iunie 2025. Sunt vizaţi şi donatorii de sânge, şi cei din Diaspora

„Să facem distincţia între problema sustenabilităţii cheltuielilor de personal care, pe termen lung, trebuie să scadă ponderea în PIB a cheltuielilor de personal. Acesta este subiectul legat de sustenabilitate. Însă pentru ca să se ajungă acolo este ca şi la recalcularea pensiilor. Pentru a ajunge la reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor cu pensiile a trebuit ca să adoptăm legea privind recalcularea pensiilor care a generat un impact bugetar de 33 de miliarde de lei şi după aceea acel nivelul de cheltuială a fost ulterior redus. Acesta este şi raţionamentul la cheltuielile de personal: ca să ajungem la acea reducere a cheltuielilor de personal prima dată trebuie să reaşezăm sistemul de salarizare. Eu ştiu că la această reaşezare impactul bugetar este echivalent, asemănător cu cel al legii privind pensiile generale. Deci prima dată avem un impact bugetar pe care îl avem generat de reaşezarea sistemului de salarizare unic şi după aceea, pe termen lung, sustenabilitatea este influenţată cu reducerea a ponderii cheltuielilor de personal în PIB”, a argumentat Marcel Boloş.