Cât primește un copil pensie alimentară în 2026. Ce factori sunt luați în calcul de instanță

Potrivit legislației în vigoare, pensia alimentară se stabilește individual pentru fiecare caz, nu automat, chiar dacă există plafoane maxime prevăzute de lege. Instanța analizează atât situația financiară a părintelui, cât și interesul superior al copilului, urmărind un echilibru între capacitatea de plată și necesitățile concrete ale minorului.

Pentru un singur copil, judecătorul poate stabili o pensie alimentară de până la 25% din venitul net lunar al părintelui. Acest procent reprezintă limita maximă, nu o valoare obligatorie. De exemplu, la un venit net de 6.000 de lei, pensia alimentară poate ajunge până la 1.500 de lei, iar la un venit de 4.800 de lei, suma maximă poate fi de 1.200 de lei. În cazul unor venituri mai mari, procentul se aplică similar, însă instanța poate ajusta suma în funcție de alte obligații financiare.

Judecătorul nu ia în calcul doar salariul părintelui. Sunt analizate și alte elemente relevante, precum existența unor credite, cheltuielile lunare pentru locuință, costurile medicale, alte obligații legale sau întreținerea altor copii. În paralel, sunt evaluate nevoile copilului, ținând cont de vârstă, cheltuieli pentru educație, hrană, îmbrăcăminte, activități extracurriculare și eventuale tratamente medicale.

Citește și: Alertă alimentară în magazinele din România. Lapte praf, retras de urgență de pe rafturi. Bebelușii sunt în pericol

Alte articole

Ianis Hagi, entuziasmat de rolul de tată! Ce i-a cumpărat băiețelului său de cinci luni

Durerea unui părinte care și-a pierdut copilul. Ionel Ganea, copleșit de lacrimi la memorialul fiului său, plecat dintre noi la doar 2 ani

Legea prevede și limite speciale în situația în care părintele are mai mulți copii în întreținere. Pentru doi copii, pensia alimentară cumulată poate ajunge până la o treime din venitul net, iar pentru trei sau mai mulți copii, până la jumătate din venitul lunar. În toate cazurile, totalul obligațiilor de întreținere nu poate depăși 50% din venitul net al părintelui.

Pensia alimentară se plătește, de regulă, până la împlinirea vârstei de 18 ani. Totuși, dacă tânărul își continuă studiile după majorat, la liceu, școală profesională sau facultate, obligația de plată poate fi prelungită până la maximum 26 de ani. Pentru acest lucru, copilul major trebuie să depună o cerere proprie în instanță și să demonstreze că se află încă în întreținere și nu se poate susține singur.

În cazul neplății pensiei alimentare, legea prevede măsuri ferme de recuperare. Beneficiarul poate apela la un executor judecătoresc, care poate institui poprire pe salariu, poate bloca conturile bancare sau poate aplica sechestru pe bunurile părintelui datornic. Pensia alimentară are prioritate față de alte datorii, inclusiv credite bancare.

În situații grave, neplata repetată poate atrage răspunderea penală și sancțiuni suplimentare, precum suspendarea unor drepturi. De asemenea, părinții pot ajunge la o înțelegere amiabilă privind cuantumul și modalitatea de plată, însă aceasta trebuie validată de instanță pentru a avea valoare juridică.

Citește și: Fosta parteneră a lui Adrian Kreiner, ucis în 2023, reținută într-un dosar de omor din Sibiu