Cât trebuie să muncească un nepalez în România pentru a-și permite o locuință în Nepal. Pentru muncitorii asiatici care visează la un trai mai bun, țara noastră a devenit, în ultimii ani, un loc ideal. În timp ce mulți români se plâng de prețurile mari de la noi și de salarii, un nepalez își poate permite să trimită bani în țara lui, costurile de trai fiind cu 30% mai mici în țara de origine.
În România, un sudor poate câștiga în jur de 4.000 de lei, un muncitor necalificat în construcții aproximativ 3.000 de lei, un ajutor de bucătar 3.250 de lei, iar o bonă poate primi chiar și 5.000 de lei.
Majoritatea asiaticilor care lucrează în România nu plătesc chirie, recrutorul/angajatorul ocupându-se de această problemă, fapt pentru care pot economisi și mai mulți bani. În Nepal, salariul mimim este de 17.000 de rupii nepaleze (600 de lei), iar cel mediiu aproxmativ 80.000 de rupii (2.800 lei_.
Chiria este cu 60% mai ieftină, cele mai mari prețuri fiind în centrele urbane mari, dar chiar și acolo te costă mai puțin decât în centrul Bucureștiului sau al Clujușui. Potrivit wise.com, o familie cu patru membri poate trăi mai mult decât decent cu 5.000 de lei în Nepal.
Dacă ne raportăm la un salariu de 4.000 de lei, un muncitor asiatic care trimite acasă aproximativ 3.000 de leo face bani pentru o casă modestă în doar șase luni, cu condiția ca toți banii să fie puși deoparte pentru locuință. Cu toate astea, cea mai realistă variantă ar fi între 2 și 4 ani, căci o parte din sumă este destinată și traiului zilnic.
Prețurile locuințelor în Nepal sunt cuprinse între 500.000 de rupii (17.000 de lei) și pot ajunge la milioane, dacă vorbim despre apartamente mai mari sau vile de lux.
Muncitorii care vin la noi să muncească suportă costuri de migrație serioase. Radud Stoichița, specialist în dreptul muncii, a povestit într-un interviu postat pe YouTube că aceste sume ajung până la 5.000 de euro, raportat la anul 2023 când România nu era încă intrată în Schengen. În restul țărilor europene, costurile sunt și mai mari.
„Lucrătorii nepalezi dădeau, în 2023, câte 4.000-5.000 de euro să ajungă în România, iar pentru Schengen (n. red.: țara noastră nu era membră a Spațiului Schengen) ziceau și 14.000 de euro, de exemplu în Germania. Sumele erau mai mici în Orientul Mijlociu, asta pentru că și condițiile de muncă erau mult mai rele: nu aveau nici dreptul la cetățenie sau rezidență, la mobilitate, știai că de acolo pleci acasă după ce ai muncit.
România le oferă posibilitatea să stea pe termen lung dacă e nevoie. O bună parte dintre ei ar vrea să fie aici, vor să își dezvolte o comunitate, iar drumul către cetățenie în România nu e cel mai dificil”, a dezvăluit Stoichița în podcastul „Across Borders – Peste Hotare”.