Câtă cafea poți bea zilnic și când. Explicațiile nutriționistei Mihaela Bilic

Mihaela Bilic, în vârstă de 54 de ani, este una dintre cele mai cunoscute nutriționiste din România. De multe ori, medicul împărtășește cu cei din mediul online diverse rețete, dar și sfaturi pentru a avea un stil de viață cât mai sănătos. Recent, ea a vorbit depre cafea și beneficiile consumului de cafea.

”Știm cu toții: cafeaua este un tonic natural care crește performanțele fizice și psihice, ne protejează de îmbătrânire și ajută la slăbit. Însă o să vă bucurați să aflați că și bacteriile benefice din microbiota intestinală iubesc cafeaua! Mai multe studii au arătat o relație pozitivă între consumul de cafea și riscul scăzut de mortalitate prin boli cardiovasculare, o incidență redusă pentru diabetul de tip 2, Alzheimer, Parkinson și anumite forme de cancer. In plus, cercetările recente despre microbiom au arătat o proliferare a speciilor de bacterii benefice și o digestie îmbunătățită la băutorii de cafea
Populațiile de bacterii din intestin sunt într-o continuă evoluție și sunt direct influențate de alimentație, stres sau tratamente medicamentoase. Interacțiunea dintre anumite alimente și flora microbiană poate duce la observații surprinzătoare. Este cazul unui studiu publicat în revista Nature Microbiology care arată că bacteria numită Lavsonibacter azacaroliticus este de 8 ori mai numeroasă la consumatorii de cafea, indiferent de vârstă, sex sau starea de sănătate.

Citește și: Mihaela Bilic, despre secretele pentru accelerarea tranzitului intestinal: „Este bogată în fibre și are mult magneziu”

Prezența acestei bacterii în colon este asociată cu prezența în sînge a unor produși de degradare ai acidului clorogenic, un polifenol prezent din abundență în cafea. Ori aceste molecule favorizează dezvoltarea de bacterii benefice în intestin. Un alt studiu realizat pe adulți consumatori de cafea, a arătat o creștere a activității metabolice și a numărului de bifidobacterii, o altă specie benefică din microbiotă. Biodisponibilitatea acizilor clorogenici și efectul lor antioxidant nu se modifică dacă bem cafeaua neagră sau în amestec cu lapte. Cu toate acestea o cantitate mare de lapte le diluează concentrația și încetinește absorția în sînge. Nici zahărul nu e recomandat pentru că are efect pro oxidant!

Alte articole

Băutura preferată de români la care a renunțat Olivia Steer: „Mă trezesc mai odihnită, iar tenul și buzele sunt mai hidratate”

Ce se întâmplă cu organismul tău când nu mai bei cafea timp de o săptămână

Tot ea, cafeaua, s-a dovedit a avea și efect prebiotic, adică este folosită ca suport hrănitor pentru coloniile de bacterii benefice din intestin. Știam până acum că microbiota iubește fibrele, dar nu numai! Polifenoli din cafea favorizează multiplicarea de bifidobacterii, care la rândul lor produc acid butiric, cu proprietăți antiinflamatorii și efect postbiotic. Și tot polifenolii din cafea inhibă dezvoltarea bacteriilor patogene și stimulează diversitatea florei intestinale.

Citește și: Mihaela Bilic, despre efectele asteniei de primăvară asupra organismului: „Iritabilitate și schimbări de dispoziție”

Cafeaua rămâne campioană la nivel digestiv mai ales pentru efectul ei laxativ, de stimulare a tranzitului intestinal. Un studiu făcut pe 99 de voluntari a arătat că 30% dintre ei au simțit contracția musculaturii colonului după consumul unei cești de cafea. Efectul laxativ al cafelei este mai puternic decât al fibrelor din cerealele integrale. Tot cafeaua crește contracția vezicii biliare și stimulează secreția pancreatică de enzime care ajută la digestie. 3 cești de cafea pe zi reduc cu 25% riscul de calculi biliari. Încă un argument să bem o cafea după masă, în loc de desert!”, a scrie Mihaiela Bilic pe Facebook.