Câte prelevări de organe au fost realizate la Spitalul Judeţean Timişoara, de la începutul anului

Coordonatorul Centrului de prelevare din cadrul Spitalului Judeţean Timişoara, Claudiu Macarie, a declarat că activitatea de prelevare depinde de acordul familiei sau al aparţinătorilor subiectului de la care se face prelevarea pentru fiecare organ sau ţesut prelevat.

„Centrul nostru de prelevare este funcţional, de la începutul anului s-au efectuat trei prelevări. Depinde de acordul familiei ce organe se prelevează, pentru că familia trebuie să-şi dea acordul pentru fiecare organ sau ţesut în parte şi depinde cine ce oferă – organe solide sau organe şi ţesut. Nu decidem noi ce se prelevează. (…) De-a lungul timpului, la noi s-au făcut prelevări de ficat, rinichi, pancreas, pulmon, cord, ţesuturi”, a afirmat Claudiu Macarie.

Cu toate că, de la începutul anului, s-au realizat doar trei prelevări de organe, Claudiu Macarie susţine că rata de acord a familiei nu a scăzut şi că, dimpotrivă, anul acesta se marchează o creştere a activităţii faţă de ultimii anteriori, iar echipa de prelevare este completă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Anul acesta se revine, nu a scăzut rata de acord. Echipa pentru prelevare este suficientă. Orice structură acreditată pentru activitatea de prelevare trebuie să aibă minimum doi oameni – coordonatorul de transplant şi medicul ATI, cel care se ocupă efectiv de partea medicală a problemei, este persoana responsabilă de identificarea şi managementul donatorului de organe, menţinerea lui până la terminarea activităţii de prelevare”, a explicat Claudiu Macarie.

Alte articole

La ce folosesc niturile de pe blugi. Chiar dacă nu pare, au un rol foarte important

Ce mesaj a fost difuzat de televiziunea spaniolă în noaptea finalei Eurovision. Spania, Irlanda și Slovenia au boicotat concursul

Anul 2011 a înregistrat o explozie a prelevărilor de organe la Spitalul Judeţean Timişoara.

Şeful Clinicii de Anestezie, Terapie Intensivă a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe, Dorel Săndesc, explica atunci că acest lucru s-a datorat schimbării mentalităţii familiilor celor aflaţi în moarte cerebrală.

„Cu toţii voiau să-şi ia acasă mortul întreg, fără să lipsească ceva din el. După mediatizarea subiectului (în care familiile au aflat că prelevarea nu presupune ‘măcelărirea’ cadavrului, ci o simplă cicatrice abdominală – n.r.), în anul 2009, am avut două cazuri în care şi-au dat acordul spre prelevare, pentru ca în 2011, din 15 cazuri de morţi cerebrale, zece aparţinători să-şi dea acordul pentru prelevare”, a spus Dorel Săndesc.

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat, în luna august, că toate spitalele judeţene vor trebui să aibă, începând cu 15 septembrie, câte un centru de prelevare de organe.