Analize recente ale cererii de bancnote în zona euro arată că în timpul pandemiei COVID-19, invaziei Ucrainei de către Rusia, penelor de curent din Peninsula Iberică sau crizei datoriilor din Grecia, publicul a căutat să dețină mai mult cash.
Aceste evenimente au demonstrat că, în momente de stres și incertitudine, oamenii se orientează către numerar ca metodă sigură, rapid accesibilă și tangibilă de stocare a valorii.
Numerarul oferă avantaje pe care plățile digitale nu le pot reproduce: acces imediat, valoare garantată și posibilitatea de a fi folosit offline.
De exemplu, în timpul blackout-ului din aprilie 2025 în Peninsula Iberică, ATM-urile și terminalele digitale au devenit indisponibile, iar cei care aveau bani cash au putut continua să efectueze plăți esențiale. Această caracteristică face din numerar nu doar un instrument de plată zilnic, ci și un mecanism de reziliență individuală și societală.
Banca Centrală și alte instituții europene recomandă păstrarea unor rezerve de numerar pentru cel puțin 72 de ore de consum esențial. Sumele sugerate sunt între 350 și 500 de lei per membru de gospodărie.
Aceste rezerve permit familiilor să facă față situațiilor neașteptate, cum ar fi pene de curent, atacuri cibernetice asupra sistemelor de plată sau alte crize infrastructurale.
Crize recente și comportamentele consumatorilor
Experții subliniază că numerarul servește atât nevoi individuale, cât și beneficii colective. El oferă „asigurare” la nivel societal: în situații de colaps al sistemelor digitale, cashul devine un mecanism distribuit de lichiditate, sprijinind continuitatea economică și stabilitatea socială. De asemenea, cashul menține un echilibru în sistemele de plată, oferind alternativă la puterea concentrată a instituțiilor digitale și facilitând competiția pe piața plăților.
Chiar dacă plățile digitale devin tot mai populare, numerarul rămâne un pilon al securității financiare individuale și colective. Banca Centrală recomandă menținerea unor rezerve de cash pentru situații de urgență, pentru a asigura accesul la resurse esențiale și pentru a proteja gospodăriile în momente de criză. Această pregătire nu doar că sprijină familiile, ci contribuie și la reziliența întregii economii.
Economistul Adrian Negrescu, despre românii care au carduri. „Oricând este posibil ca sistemul să cadă”. Câți bani este recomandat să avem în casă
Economistul Adrian Negrescu recomandă tuturor familiilor din România, să țină în casă o sumă între 500 și 1.000 de lei, în numerar, în cazul unei catastrofe sau pene de curent. Analistul financiar susține că oricând este posibil ca sistemul de plată cu cardul să nu mai funcționeze, cu atât mai mult în România unde riscul unor pene de curent este ridicat.
Avertismentul economistului a fost dat în contextul în care Banca Centrală Europeană i-a îndemnat pe oameni să aibă o rezervă de bani cash în locuințe, iar în România, secretarul de stat Raed Arafat i-a sfătuit pe români să fie pregătiți să se poată descurca singuri 72 de ore sau chiar 10 zile într-o situație de urgență națională.
Adrian Negrescu este de părere că sistemul de plată cu cardul poate deveni nefuncțional în orice moment. „Oricând este posibil ca sistemul de plată cu cardul să cadă. Să se întrerupă curentul electric, în România există un risc destul de mare de pene de curent, mai ales în perspectiva următoarelor luni, când vine iarna și nu știm cum ne vom acoperi necesarul de electricitate. Se pot întâmpla tot felul de situații neprevăzute și într-adevăr e bine să ai niște bani deoparte, mai ales pentru astfel de situații.
Vestea bună e că în România poți să cumperi cu bani cash multe lucruri, să te duci la piață, să iei de la țărani, dacă ai nevoie de mâncare, să cumperi tot ce ai nevoie de la buticul din cartier, fără să fie necesar să plătești cu cardul”, a explicat analistul financiar.
Economistul a mai transmis că, ideal, o familie cu unul sau doi copii ar trebui să aibă în casă în jur de 1.000 de lei, bani cu care ar urma să-și acopere necesitățile de bază în cazul unei catastrofe de orice natură.
„Cât ne-ar trebui? Cred că pentru câteva zile. Două, trei zile de supraviețuire în condiții extreme, dar nu cred că vom ajunge într-o asemenea situație. Ar trebui să avem undeva între 500 și 1000 de lei, dacă avem o familie cu un copil sau doi.
Ce înseamnă asta? Înseamnă bani pentru a-ți asigura mâncarea, apa necesară, poate, cine știe, pentru lucruri care țin de medicina de urgență, în cazul unui cataclism, o catastrofă.
Dincolo de bani trebuie să avem și niște rezerve alimentare și e esențial să avem așa ceva în orice situație”, a mai spus Adrian Negrescu
Banca Centrală Europeană și mai multe țări au trimis populației mesaje și recomandări să țină bani cash în casă în situații de criză, bani care să acopere nevoile timp de 72 de ore. Profesorul de economie mondială, Christian Năsulea a explicat vineri, la Antena 3, că această recomandare a fost făcută în contextul înmulțirii atacurilor asupra unor sisteme informatice.
Autoritățile din Țările de Jos, Austria și Finlanda, de pildă, recomandă ca fiecare gospodărie să păstreze între 70 și 100 de euro de persoană, suficient pentru a acoperi necesitățile de bază timp de aproximativ 72 de ore.
Suma de bani cash pe care fiecare adult ar trebui să o aibă în casă. Banca Centrală a Olandei a explicat și de ce
În contextul creșterii riscurilor la nivel global, inclusiv al amenințărilor cibernetice și al posibilelor pene de curent care ar putea paraliza sistemele de plată electronice, autoritățile europene și experții financiari recomandă cetățenilor să revină, parțial, la banii lichizi.
Românii sunt și ei sfătuiți să aibă sume de numerar la îndemână, păstrate în siguranță, pentru a putea face față unor situații de urgență, precum un blackout sau alte crize majore.
Aceste sume ar acoperi nevoile imediate ale unei familii în cazul în care sistemele digitale de plată devin indisponibile temporar. Același prag a fost luat în calcul și de economiști, care au oferit o formulă simplă pentru calcularea necesarului de cash în funcție de numărul membrilor unei familii.
În paralel, Comisia Europeană a publicat un plan de pregătire în caz de urgență, care le recomandă cetățenilor să își asigure provizii alimentare pentru cel puțin trei zile, astfel încât să poată gestiona situații precum conflicte armate sau dezastre naturale. Acest plan vine în completarea recomandărilor privind numerarul, ambele făcând parte dintr-o strategie mai amplă de întărire a rezilienței populației în fața amenințărilor.
Numerarul continuă să joace un rol important în România
Și în România, numerarul continuă să joace un rol important în comportamentul financiar al cetățenilor. Un sondaj recent realizat de FDIC a relevat că 36% dintre românii care nu au conturi bancare au declarat că nu au deloc încredere în bănci.
Alte motive invocate sunt preocupările legate de securitatea cibernetică și protejarea datelor personale, într-un context în care sistemul bancar este tot mai expus atacurilor informatice.
Este prudent ca orice familie să dețină o sumă rezonabilă de bani cash
Un expert de la Northbrook Financial subliniază că este prudent ca orice familie să dețină o sumă mică, dar rezonabilă de bani cash, disponibilă imediat.
Suma recomandată ar trebui să poată acoperi strictul necesar pentru o perioadă de până la două luni, incluzând cheltuieli esențiale precum chiria sau ratele pentru locuință, alimente de bază, combustibil, apă, baterii și alte produse indispensabile în caz de urgență.
„O sumă mică, dar rezonabilă de bani ar trebui păstrată la îndemână în orice moment. O sumă de numerar suficientă pentru a acoperi strictul necesar timp de două luni ar putea fi o bază rezonabilă.
Această sumă lunară poate fi mai mică decât sumele lunare utilizate pentru a calcula un fond tradițional de urgență, deoarece va putea acoperi strictul necesar în fața unei situații de urgență.
Aici intră o plată minimă pentru locuință, alimente de bază, baterii, apă, benzină și alte necesități”, a spus expertul.