Câţi bani poţi ţine "la saltea" în casă în 2025 fără probleme? Suma maximă prevăzută de lege

Românii, mai ales pensionarii, aleg să păstreze bani în casă, pentru a fi siguri astfel că nu își riscă economiile de o viață, deşi în acest mod ajung de multe ori ştiri de presă din cauza escrocilor deghizaţi în poştaş sau angajaţi la firmele de gaze sau curent electric. Deși pare o metodă simplă și sigură, păstrarea banilor „la saltea” poate atrage probleme serioase, atât din punct de vedere legal, cât și în fața riscurilor cotidiene.

Este și cazul unei pensionare din Ploiești care, auzind de la o rudă că „se va pune taxă pe plata cu cardul”, și-a scos economiile de la bancă și le-a depozitat în casă. De ce? „Așa e cel mai sigur că nu îi ia statul”, afirmă ea cu convingere.

Speriați de ceea ce se vehiculează în spațiul public, românii își pierd încrederea, atât în statul român cât și în bănci. „Cine știe ce taxe visează ăștia (guvernanții – n.r.) peste noapte și mă trezesc că de mâine trebuie să plătesc pentru a mă folosi de banii mei”, este percepția în rândul populației.

Totuși, deși banii sunt „ai tăi”, legea reglementează clar care este suma maximă pe care ai voie să o deții în propria locuință. Da, chiar dacă îți aparțin, legiuitorul a prevăzut situațiile în care poți ține banii „acasă” și, totodată, care este suma maximă pe care ai voie să o ai cash, în locuință.

Alte articole

Ce zodii primesc bani la momentul potrivit în luna august. Surpriză mare în portofele şi conturi!

Românii care îi toarnă pe evazioniști la ANAF ar putea primi bani, direct pe telefonul mobil

Câţi bani poţi să ai la saltea? 10.000 de euro limita maximă neoficială

Este vorba de legislația privind prevenirea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului. Din cauza acesteia, românii trebuie să aibă grijă câți bani păstrează în locuință.

Conform reglementărilor în vigoare, nu există o interdicție explicită de a deține numerar acasă, însă legislația privind prevenirea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului impune o limită neoficială de 10.000 de euro.

Deținerea unei sume mai mari de bani lichizi fără documente justificative poate atrage suspiciuni din partea autorităților fiscale, iar în lipsa unei justificări legale, banii pot fi confiscați. Mai mult, posesorul poate deveni subiectul unei anchete pentru suspiciuni de evaziune fiscală sau spălare de bani.

Există riscuri mari în cazul păstrării banilor acasă
Pentru cei care iau în calcul păstrarea banilor acasă, ei trebuie să știe că decizia această împlică o serie de riscuri, potrivit click.ro:

Risc crescut de furt. Locuințele în care se păstrează sume mari de bani sunt ținte preferate pentru infractori. Toate „ascunzătorile” din locuințe sunt cunoscute de hoți, așa că este complicat să ții banii într-un loc care să nu fie atins de aceștia.

Risc de pierdere în caz de calamitate. În cazul unui incendiu sau al unei inundații, nu neapărat din cauza proprietarului locuinței, pierderea întregii sume de bani este perfect plauzibilă. Focul și apa pot distruge total bancnotele. Și nu există asigurare pentru banii ținuți acasă.

În afară de acestea, mai există riscul confiscării sumei de bani, în cazul în care nu există documente justificative pentru aceștia. Și un control fiscal poate surveni oricând…

Câți bani poți ține în casă în 2025 fără probleme? Suma maximă permisă de lege

Tot mai mulți români aleg să-și păstreze economiile în numerar, acasă, de teamă față de instabilitatea economică, inflație sau eventuale crize bancare.

Dacă autoritățile descoperă sume mai mari care nu pot fi justificate legal, pot dispune confiscarea acestora și demararea unei anchete pentru evaziune fiscală sau spălare de bani. Dincolo de aspectele legale, numerarul de acasă este expus unor riscuri majore. Furturile, incendiile sau inundațiile pot duce la pierderi totale, iar banii lichizi nu sunt acoperiți de nicio poliță de asigurare. Mai mult, în caz de control fiscal, lipsa actelor justificative poate aduce complicații juridice. Specialiștii sugerează păstrarea unei sume modeste în casă – între 500 și 1.000 de lei – pentru urgențe.

În rest, banii ar trebui plasați în conturi bancare sigure sau în instrumente de economisire garantate, precum titluri de stat sau fonduri de investiții.

Dispar bani din conturi! Peste 300.000 de români au rămas fără depozitele din bănci în primul trimestru din 2025

Românii îşi mută banii din conturi la saltea, cash, sau caută alte formă de investire a economiilor. La sfârșitul anului 2024, numărul deponenților persoane fizice a fost de 15.356.705 persoane. La sfârșitul lunii martie 2025, numărul acestora a scăzut la 15.040.555. Scăderea numărului de deponenți în primele trei luni din 2025 a fost de 316.150 de persoane, anunţă economica.net.

Numărul românilor cu depozite mari la bănci, peste plafonul garantat de 100.000 de euro, a scăzut în trimestrul I

De asemenea, valoarea depozitelor constituite de persoanele fizice a fost de 323,562 miliarde de lei la sfârșitul lui 2024 și de 321,374 miiliarde lei. Astfel, valoric, totalul depozitelor populației a scăzut cu 2,18 miliarde de lei în primele trei luni din 2025.

Cu toate acestea, valoarea depozitelor garantate de FGDB a crescut cu peste 70 de milioane de lei, scăderea totală fiind antrenată de desființarea unor depozite care depășeau valoarea de 100.000 de euro garantată de fond.

Citește și Liderii partidelor pro-europene au semnat acordul coaliției de guvernare. Cum va funcționa ROTATIVA

Numărul românilor cu depozite mari la bănci, peste plafonul garantat de 100.000 de euro, a scăzut în trimestrul I din 2025 cu 1.654 de persoane, din totalul de 316.150 de persoaane fizice care și-au lichidat depozitele.

În cazul persoanelor juridice, numărul deponenților a scăzut de la 1.267.139 la 1.255.676 în primele trei luni din 2025, ceea ce înseamnă mai puțin cu 11.463 de firme care dețin conturi de economii la finalul lunii martie 2025. Valoric, scăderea soldului depozitelor de economii ale personelor juridice a fost de 89 de milioane de lei.

Vine un anunț important de la ANAF pentru românii care au bani în conturi bancare. Cine trebuie să plătească, în 2025, un anumit procent

O parte dintre românii cu depozite bancare la instituții importante precum Banca Transilvania, BCR, BRD, ING, CEC Bank sau Raiffeisen sunt vizați de o anumită taxă în 2025. ANAF a explicat, clar, cine e bun de plată.

La finalul anului 2024, în spațiul public intern a circulat un fake-news conform căruia ”începând cu 2025, ANAF va percepe 10% din banii aflați în conturile bancare ale contribuabililor”.

Ulterior, Fiscul a ieșit public cu un comunicat oficial, postat pe pagina de Facebook, în care a subliniat că nu există nicio intenție sau reglementare privind impozitarea sumelor aflate în conturile bancare ale cetățenilor.

Textul acestei știri false era următorul: ”Începând cu 2025, ANAF introduce o măsură ce vizează contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru persoanele care dețin economii semnificative în conturile bancare.

Astfel, cetățenii care au în bănci sume ce depășesc pragul de 19.800 de lei, echivalentul a șase salarii minime brute, vor fi obligați să achite un impozit de 10% din aceste economii.

Această inițiativă își propune să extindă baza de contribuție pentru sănătate și să aducă venituri suplimentare către bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS)”.

În realitate, conform celor de la ANAF, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) este aplicabilă doar veniturilor din investiții. În acest caz sunt dobânzile obținute din economii bancare, dividendele, câștigurile din tranzacții pe piața de capital și altele.

Taxa de 10% se aplică numai în cazul în care aceste venituri, împreună cu altele (de exemplu, venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau agricultură), depășesc un anumit prag stabilit de lege.

Este important de subliniat că nu se percep contribuții pentru sumele existente în conturile bancare, ci doar pentru dobânzile generate de aceste sume, dacă veniturile totale din investiții depășesc plafonul legal.

Plafonul de la care ești obligat să plătești taxă la ANAF pentru banii din conturi

Agenția Națională de Administrare Fiscală explică: ”contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) se datorează pentru veniturile din investiții, cum ar fi dobânzile obținute din economiile bancare, dividendele, câștigurile de pe piața de capital, etc., dacă prin cumulare cu alte categorii de venituri (e.g. venituri din drepturi de proprietate intelectuală, agricultură, alte surse) se depăşeşte pragul anual de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe ţară”.

TOTUL despre programul de guvernare. CUM vrea cabinetul Bolojan să resusciteze bugetul. TAXE și IMPOZITE mărite, CONCEDIERI la stat

Această taxare de 10% se datorează la o bază anuală de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe țară, în funcție de nivelul cumulat al veniturilor, respectiv de încadrarea venitului cumulat în ce trei intervale.

ANAF a oferit și un exemplu de aplicare a măsurii. Astfel, dacă veniturile din dobânzi reprezintă singura sursă de venituri a contribuabilului în anul 2024, iar aceasta se ridică la 25.000 lei anual, CASS datorată este de 1.980 lei (3.300 lei x 6 x 10% = 19.800 lei x 10%). De asemenea, dacă veniturile din dobânzi se ridică la nivelul de 45.000 lei anual, CASS datorată este de 3.960 lei (3.300 lei x 12 x 10% = 39.600 lei x 10%).

Urmarește RomaniaTV.net și pe

Câţi bani poţi ţine „la saltea” în casă în 2025 fără probleme? Suma maximă prevăzută de lege

Câţi bani poţi să ai la saltea? 10.000 de euro limita maximă neoficială

Dispar bani din conturi! Peste 300.000 de români au rămas fără depozitele din bănci în primul trimestru din 2025

Numărul românilor cu depozite mari la bănci, peste plafonul garantat de 100.000 de euro, a scăzut în trimestrul I

Vine un anunț important de la ANAF pentru românii care au bani în conturi bancare. Cine trebuie să plătească, în 2025, un anumit procent

Plafonul de la care ești obligat să plătești taxă la ANAF pentru banii din conturi