Câţi cozonaci mănâncă românii de Crăciun? Patiserii şi brutarii mizează pe un consum record

În perioada sărbătorilor de iarnă, patiserii şi brutarii mizează pe un consum de aproape 10 milioane de cozonaci. Potrivit datelor Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), consumul de cozonaci a crescut în fiecare an cu aproximativ 1 milion de bucăţi, de la 7,3 milioane în 2014, la 8,1 milioane în 2015.

„În condiţiile în care condiţiile economice s-au îmbunătăţit, iar românii şi-au văzut veniturile în creştere în 2016, un avans semnificativ în privinţa producţiei este posibil să fie atins, mai cu seamă că şi exporturile de cozonaci au început să conteze tot mai mult în business-ul producătorilor”, afirmă analiştii KeysFin.

Potrivit ROMPAN, cozonacul romanesc are succes la export în principal în ţări precum Germania, Marea Britanie, Spania şi Italia, acolo unde sunt şi comunităţi importante de români.

Statisticile patronatului, din care fac parte 300 de societăţi, arată că patiserii români domină piaţa autohtonă în faţa importurilor, 80% dintre consumatori preferând cozonacii tradiţionali.

Alte articole

Nu știi ce să faci cu cozonacul rămas de la Paște? Uite câteva idei inedite de a pregăti noi deserturi

Cozonacul perfect de Paște: Rețete pas cu pas pentru un rezultat pufos și plin de savoare

Pe piaţa românească activează peste 50 de companii producătoare de cozonaci, cele mai multe fiind înfiinţate în 1994 (12). Cele mai vechi şase firme din domeniu apar în statistici încă din 1991.

Afacerile firmelor producătoare, printre care cele mai cunoscute sunt SC Vel Pitar SA şi SC Boromir IND SRL, au evoluat susţinut în ultimii ani, de la 1,19 miliarde de lei în 2011 la 1,41 miliarde de lei în 2015, iar perspectivele anului 2016, având în vedere datele financiare parţiale, indică faptul că, în premieră, se va depăşi graniţa de 1,5 miliarde de lei.

„Statistica ia în calcul numai firmele care au declarat legal producţia acestui tip de produs. Există, bineînţeles, o marjă statistică ridicată, având în vedere că, în preajma Sărbătorilor de Paşte sau de Crăciun, sunt foarte mulţi producători de panificaţie care îşi reorientează producţia către cozonac, pască şi alte specialităţi”, afirmă analiştii KeysFin.

Datele financiare arată că afacerile cu cozonaci sunt un business cu potenţial, dovadă că profitabilitatea firmelor producătoare s-a dublat în intervalul 2011-2015 de la 36,4 milioane lei la 82,2 milioane lei.

Numărul salariaţilor din acest sector a avansat, în perioada analizată, de la 10383 la 11182 de angajaţi.

„Vorbim de piaţa legală din acest sector. O perspectivă mai largă, care să includă şi activităţile din zona gri a economiei dublează practic aceste cifre, profitabilitatea celor care evită taxele fiind, bineînţeles, superioară”, au mai spus experţii.

Rezultatele financiare pozitive sunt susţinute şi de faptul că dintre cei 50 de producători luaţi în calcul de KeysFin, numai trei se află în insolvenţă.

Cine a inventat cozonacul?

Potrivit unui studiu realizat de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România, din punct de vedere etimologic, termenul românesc cozonac ar veni din limba greacă, din cuvântul kosonáki; în limba greacă cuvântul kosóna înseamnă păpușă, formă care se dă uneori cozonacului. Termenul este folosit pentru același produs și în limba bulgară, cu o mică diferență de scriere și pronunție: kozunak.

Dicționarele românești mai vechi definesc cozonacul ca fiind „o pâine” făcută din aluat dospit, cu ouă, unt, zahăr etc., unele menționând că forma cozonacului este de păpușă. Cam după 1960, dicționarele românești menționează cozonacul ca fiind „ o prăjitură” din aluat dospit etc., și numai rar este menționat ca fiind „un produs alimentar” din aluat dospit, frământat cu lapte, ouă, unt, zahăr și mirodenii.

Aceleași dicționare stabilesc că prăjitura este un produs de patiserie, consumat de obicei ca desert, care se face din aceleași ingrediente indicate la cozonac, iar pâinea este un aliment de bază al omului sau produs alimentar realizat, ca și cozonacul, din aluat și diverse ingrediente, dospit și copt în cuptor.

Forma cozonacului poate fi de paralelipiped, de cilindru, de trunchi de con, sau care să imite un miel, un porumbel, o păpușă.

În ultimele decenii se constată tendința de a face cozonaci înalți și foarte înalți (tradițional, astfel de cozonaci se făceau în Moldova și în estul Europei și se numeau babe, moși, moșnegi). În spațiul transilvănean, spre sud-est, s-a remarcat și devine cunoscut mult în afara țării, datorită unei promovări susținute, un fel de cozonac de o formă specială, tubulară, a cărui denumire ungurească este chiurtoș colaci (kürtős kalács) – însemnând cozonac împletit în formă de horn, iar în limba germană este numit baumștrițel (Baumstriezel)- care înseamnă cozonac cu aspect de coajă de copac. Atât comunitatea săsească brașoveană, cât și cea secuiască din Covasna revendică paternitatea culturală a acestui multisecular cozonac.