OUG: Arestul la domiciliu în timpul urmăririi penale va fi de maximum 180 de zile. Vezi TOATE MODIFICĂRILE

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat marţi că a fost adoptată o ordonanță de urgență care reglementează durata arestului la domiciliu. Așadar, pe perioada urmării penale, durata arestului la domiciliu nu poate fi mai mare de 180 de zile, iar în faza de judecată nu poate depăși jumătate din maximul pedepsei. 

Prin modificările decise marţi în Guvern se reglementează durata maximă de dispunere a măsurii arestului la domiciliu, cu posibilitatea prelungirii acesteia pentru durate care, de asemenea, au maximum prevăzut în mod expres. Astfel, în cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi stabilit pentru o durată de cel mult 30 de zile. Arestul la domiciliu poate fi prelungit în cursul urmăririi penale numai în caz de necesitate, dacă se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau dacă au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depășească 30 de zile. Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Ordonanța stabilește o durată de 30 de zile pentru care poate fi dispusă măsura arestului la domiciliu cu o durată maximă de jumătate din maximul pedepsei prevăzut de lege, dar nu mai mult de cinci ani de zile. Practic, celelalte dispoziții rămân în vigoare în cursul urmăririi penale”, a precizat Robert Canzanciuc.

Alte articole

Președintele iranian Masoud Pezeshkian şi-ar fi înaintat demisia din funcţie

Calendar ortodox 2 iunie 2026. Mare sărbătoare după Rusalii, moaştele sfântului sunt făcătoare de mari minuni!

Prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripție se află locul unde s-a constatat săvârșirea infracțiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. Judecătorul de drepturi și libertăți este sesizat în vederea prelungirii măsurii de către procuror, prin propunere motivată, însoțită de dosarul cauzei, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia.

Potrivit un comunicat al Guvernului, durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.

Ministrul a mai menţionat că au fost aprobate 272 de posturi, dintre care 70 de judecători și procurori, iar restul posturilor vor fi disponibile pentru personalul de sprijin. Cazanciuc a mai precizat faptul că se impune creșterea numărului de grefieri, având în vedere că de multe ori durează mai mult redactarea unei hotărâri decât procesul în sine.

Curtea Constituțională a decis, în 7 mai, că dispozițiile art. 222 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale.

În motivare, Curtea a arătat că dispunerea arestului la domiciliu, în procedura de cameră preliminară și a judecății în primă instanță, fără a se reglementa cu privire la termene și durata maximă, nu asigură un just echilibru între interesul public și cel individual, întrucât această măsură poate fi dispusă pentru o perioadă nelimitată de timp, arată în motivare Curtea Constituțională a României.

Curtea a arătat că art. 220 din Cpp prevede că judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată în fața căreia se află cauza pot dispune, prin încheiere, arestul la domiciliu al inculpatului, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu, neprecizându-se, însă, nici termenul și nici durata maximă pentru care poate fi dispusă această măsură în cele două faze procesuale.

Curtea a reținut că arestul la domiciliu reprezintă o măsură intruzivă ce poate afecta drepturi și libertăți fundamentale, respectiv libera circulație, viața intimă, familială și privată, dreptul la învățătură și munca și protecția socială a muncii.

Citeşte şi: Cazanciuc: Ordonanţă de urgenţă privind arestul la domiciliu, pe ordinea de zi a Guvernului

Curtea a constatat că normele procesual penale ale art.222 cu denumirea marginală ‘Durata arestului la domiciliu’, prin faptul că nu reglementează nici termenele pentru care poate fi dispusă și nici durata maximă a acestei măsuri în procedura de cameră preliminară și de judecată în primă instanță, sunt neconstituționale, de vreme ce organele judiciare o pot dispune pentru perioade nelimitate de timp, pe cale de consecință fiind restrâns, în mod nelimitat temporal, exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale vizate de conținutul acestei măsuri.