Cazul Călin Georgescu se repetă: Marine Le Pen NU mai are voie să candideze la alegerile prezidențiale din Franța. Lidera extremei drepte, declarată vinovată de deturnare de fonduri publice

Această decizie adâncește incertitudinea în politica franceză, după ce la sfârșitul lunii noiembrie, acuzarea a solicitat o pedeapsă de cinci ani de ineligibilitate cu executare provizorie, ceea ce ar însemna interzicerea participării Marinei Le Pen la viitoarele alegeri, chiar și în cazul unui apel. Dacă instanța va aproba această cerere, Marine Le Pen, în vârstă de 56 de ani, ar fi exclusă de la alegerile din 2027, unde era considerată o favorită, după trei tentative nereușite de a accede la președinție.

În plus, acuzarea a cerut cinci ani de închisoare, dintre care doi cu executare, ce ar putea fi transformați în muncă în folosul societății, alături de o amendă de 300.000 de euro.

Citește și: Olaf Scholz îl amenință pe Trump cu escaladarea războiului comercial! Germania e cea mai afectată după ce SUA au impus 25% taxe vamale pe mașinile din UE! Se anunță blocaj comercial total!

Opt eurodeputați ai partidului său Adunarea Națională (RN) au fost declarați la rândul lor vinovați de deturnare de fonduri publice.

Alte articole

Franţa doreşte să impună la nivel european restricţionarea accesului la reţele sociale. Dacă se aprobă noile măsuri, se vor aplica şi în România

Coca-Cola a fost interzisă într-un oraș din Franța, din cauza taxelor impuse de Trump: „Ne facem partea, chiar dacă este o picătură în ocean”

„Citesc pe aici pe colo că suntem cu nervii întinși la maximum. Personal, nu sunt”, a comentat duminică deputata pentru săptămânalul La Tribune.

„În toate cazurile, aceasta nu ne va slăbi”, a spus luni vicepreședintele partidului Louis Aliot, care riscă de asemenea o condamnare în acest dosar.

Marine Le Pen este clasată pe primul loc pentru viitorul scrutin prezidențial, cu 34%-37% din intențiile de vot, potrivit unui sondaj publicat duminică. Însă aceasta nu garantează neapărat succesul final, pentru că ea mai eșuase în 2017, apoi în 2022 în turul doi în fața actualului președinte Emmanuel Macron, care nu mai poate candida din nou.

Marine Le Pen, în vârstă de 56 de ani, este acuzată că a participat la un sistem prin care partidul său ar fi folosit fonduri europene pentru a plăti asistenți parlamentari care, în realitate, ar fi lucrat pentru Frontul Național între 2004 și 2016. Prejudiciul estimat de Parlamentul European este de 6,8 milioane de euro, potrivit săptămânalului La Tribune.

Două scenarii se conturează pentru acest verdict

– O ineligibilitate fără executare provizorie: În acest caz, Marine Le Pen ar putea face apel, iar aplicarea pedepsei ar fi suspendată până la o decizie în apel.

– O ineligibilitate cu executare provizorie: Acesta este scenariul cel mai temut de către RN (Rassemblement National). O astfel de decizie ar împiedica-o pe Marine Le Pen să se prezinte la orice alegeri viitoare, inclusiv la cele prezidențiale.

Implicările politice ale unui verdict nefavorabil

O condamnare cu ineligibilitate imediată ar marca un moment decisiv pentru Rassemblement National. Marine Le Pen a fost figura centrală a partidului timp de mai bine de un deceniu, conducând trei campanii prezidențiale și ajungând de două ori în turul doi. Dacă ar fi exclusă, problema leadership-ului s-ar pune imediat.

Jordan Bardella, președintele RN din 2022 și succesorul desemnat de Marine Le Pen, pare candidatul natural pentru a prelua conducerea. Totuși, experiența sa limitată și profilul său mai puțin polarizant vor fi suficiente pentru a mobiliza electoratul lepénist? Mulți consideră că absența Marinei Le Pen ar putea slăbi dinamica partidului, în fața unei drepte republicane aflate în căutarea unei reconstrucții.

O condamnare ar putea fi văzută ca o victorie simbolică împotriva extremei drepte, dar riscă să alimenteze discursurile care acuză o „justiție politizată”, întărind astfel sentimentul de nedreptate în rândul alegătorilor RN.

Marine Le Pen a declarat în acest weekend că nu este „febrilă” în fața verdictului iminent, recunoscând totodată că „judecătorii au dreptul de a decide asupra mișcării [sale]”.

Dacă va fi condamnată cu executare provizorie, ea ar putea rămâne deputată datorită unei jurisprudențe care protejează mandatele naționale în curs. În schimb, Louis Aliot, primarul din Perpignan și de asemenea inculpat în acest caz, ar putea să-și piardă mandatul local dacă i-ar fi aplicată o pedeapsă similară, scriu editorii de La Tribune.

Citește și: Donald Trump ameninţă să ”bombardeze” Iranul şi anunţă că nu glumeşte cu al treilea mandat la Casa Albă