Cazuri de cheaguri de sânge la persoanele vaccinate anti COVID. Avertismentul Agenţiei Europene a Medicamentului

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a anunţat că a primit noi informaţii despre 415 cazuri de sânge rare la persoane vaccinate pentru COVID-19, dintr-un total de peste 50 milioane de persoane imunizate cu vaccinuri produse de AstraZeneca şi Johnson&Johnson.

18 iun. 2021, 08:43
Cazuri de cheaguri de sânge la persoanele vaccinate anti COVID. Avertismentul Agenţiei Europene a Medicamentului

În zona economică europeană au fost semnalate 10 posizile cazuri de cheaguri de sânge la persoanele vaccinate anti COVID în rândul a aproape şase milioane de persoane cărora le-a fost administrat serul produs de compania Johnson&Johnson. De asemenea, au existat 405 cazuri de cheaguri de sânge din 45 de milioane de persoane vaccinate cu AstraZeneca, a declarat Georgy Genov, director pentru supraveghere farmacologică la EMA, conform agenţiei Reuters, citate de News.ro.

Boala este cunoscută sub numele de purpură trombotică trombocitopenică.

Citeşte şi: Octavian Jurma: „Șansa reală de a preveni un nou val de infectări se reduce spre zero. Guvernul a pus pistolul pe masă și te va lăsa să îți tragi un virus în piept”

Cazuri de cheaguri de sânge la persoanele vaccinate anti COVID. Ce este purpura trombotică trombocitopenică

Purpura trombocitopenică trombotică sau sindromul Moschowitz este o afecțiune rară a sistemului de coagulare a sângelui care determina tromboze microscopice extensive în vasele de sânge din întreg corpul-microangiopatie trombotică.

Cele mai multe cazuri de boală apar prin inhibiția enzimei ADAMTS13, o metaloprotează responsabilă de clivarea multimerilor mari de factor von Willebrand în unități mai mici.

O formă rară a condiției este moștenită genetic că disfuncție a enzimei. Dacă multimerii mari de factor  von Willebrand persistă, există tendința de coagulare crescută. Celulele roșii, la trecerea prin cheagurile microscopice, suferă stres mecanic, lezindu-și membranele și conducând la hemoliza intravasculară și formarea de schistocite. Fluxul de sânge redus prin tromboză și leziunea celulară determina injurie ischemică a organelor, conform Romedic.ro.

Citeşte şi: Alertă în România: 35 de cazuri de îmbolnăviri cu varianta mutantă Delta

Purpura trombocitopenica trombotică este indicată în cele mai multe cazuri de simptome neurologice cum sunt halucinațiile, comportament bizar, status mental alterat, atacuri cerebrale și cefalee, insuficientă renală, febra, trombocitopenie care conduce la purpura sau echimoze și anemie hemolitica, icter. Datorită mortalității ridicate a bolii netratate, diagnosticul prezumtiv se pune chiar și în prezența anemiei hemolitice și a trombocitopeniei unice, iar terapia este inițiată.

Terapia este astăzi bazată pe plasmafereza pentru a reduce anticorpii circulanți împotriva ADAMTS13 și reîncărcarea sîngelui cu enzima. Plasmafereza reprezintă o transfuzie de schimb prin înlăturarea plasmei pacientului prin afereză și reînlocuirea cu plasmă donată-proaspătă congelată sau criosupernatant. Procedura trebuie repetată zilnic pentru a elimina inhibitorul și a diminua simptomele. Dacă fereza nu este disponibilă, se poate infuza plasmă congelată proaspătă. Plasmafereza trebuie continuată pînă la 1-8 săptămâni până la normalizarea hemoglobinei.

Deși pacienții suferinzi de purpura trombocitopenica trombotică pot fi foarte bolnavi, cu insuficientă multiplă de organ cu ischemie miocardică, insuficientă renală și simptome neurologice, recuperarea poate fi completă după câteva săptămâni de tratament în absența unui infarct miocardic, atac cerebral sau hemoragie cerebrală.

Citeşte şi: Bilanţ vaccinare 17 iunie 2021. Scade dramatic numărul românilor care se imunizează


loading...
Partenerii noștri