Cazurile de violență domestică au explodat în perioada COVID, în România. Ordinele de protecție, fără efect. Tudorel Butoi: „Justiția noastră e naivă, chiar debilă” | EXCLUSIV

În ultimii trei ani de zile, numărul cazurilor de violență domestică în România a crescut semnificativ. La fel și numărul ordinelor de protecție emise și încălcate, într-o perioadă marcată de restricții COVID-19, în care populația s-a aflat sub „arest la domiciliu”.

Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a transmis în exclusivitate pentru RomâniaTV.net cifrele care vorbesc de la sine:

• În anul 2019 au fost emise 7.986 de ordine de protecție provizorii și 7.899 de ordine de protecție (2.958 provenite din ordine de protecție provizorii).
  Totodată, au fost încălcate 2.276 ordine de protecție și 610 ordine de protecție provizorii;
• În anul 2020 au fost emise 8.393 de ordine de protecție provizorii și 8.210 de ordine de protecție (3.887 provenite din ordine de protecție provizorii).
  Totodată, au fost încălcate 2.477 ordine de protecție și 479 de ordine de protecție provizorii;
• În anul 2021 au fost emise 11.047 de ordine de protecție provizorii și 10.336 de ordine de protecție (4.870 dintre acestea fiind provenite din ordine de protecție provizorii).
  Totodată, au fost încălcate 2.870 de ordine de protecție și 662 de ordine de protecție provizorii;
• În primele 4 luni ale anului 2022 au fost emise 3.927 de ordine de protecție provizorii și 3.278 de ordine de protecție (1.548 dintre acestea fiind provenite din ordine de protecție provizorii).
• Totodată, au fost încălcate 994 de ordine de protecție și 264 de ordine de protecție provizorii.

Aceste cifre sunt doar o mică parte a cazurilor reale. Potrivit unor studii realizate la nivelul UE, România ocupă un loc fruntaș în ceea ce privește violența domestică: la fiecare 30 de secunde o femeie este bătută, iar trei din zece femei au fost agresate fizic sau psihic de la vârsta de 15 ani.

 

Tudorel Butoi, psiholog criminalist: „Cum poți să cercetezi pentru loviri corporale făptuitorii, aflați în arest la domiciliu?!”

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecție, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Totuși, avertismentul cu închisoarea și campaniile de informare sunt „frecție la picior de lemn”. Cunoscutul psiholog criminalist Tudorel Butoi susține pentru RomâniaTV.net că este nevoie de măsuri mult mai aspre orientate împotriva suspecților de agresiune.

Fostul colonel, șef de cabinet al laboratorului psihologic de detectie a comportamentului simulat din cadrul Poliției Capitalei, crede că suspecții de violență domestică și agresiune sexuală trebuie cercetați în arest, pentru a oferi siguranță victimelor.

„S-a ajuns în acest punct pentru că justiția, în componența represiv-penală, a lăsat garda jos. Cum poți să cercetezi pentru loviri corporale făptuitorii, aflați în arest la domiciliu – în stare de libertate, cu control judiciar? 

Justiția noastră este naivă, dacă nu chiar debilă. Sunt niște nimicarnici. Să pună mâna pe cursul meu de psihologie judiciară!

Trebuie să se înțeleagă că valoarea intimidantă – preventivă a făptuitorilor este zero, dacă nu ai o justiție corectă, care-l apără pe cetățean. Femeile sunt bătute, maltratate”, a avertizat Tudorel Butoi.

Înainte de coerciție, prevenția ar trebui să primeze.

„(n.r. – în mod firesc) Poliția trebuie să intervină ultima. Înainte, educația din familie, școala, media și așa mai departe. Apoi, intervine sănătatea, care corectează disfuncționalitățile din zona psihologică și psihiatrică, apoi aspectul economic, prin care se oferă individului un serviciu, un venit, stimă de sine. Abia apoi ar trebui să intervină Poliția”, a mai transmis profesorul universitar.

 

Brățările electronice și ordinele de protecție, „frecție la picior de lemn” în opinia psihologului criminalist Tudorel Butoi

 

În ultimii ani, în legislativ și executiv s-a vorbit despre posibilitatea introducerii unor măsuri suplimentare pentru protecția victimelor, precum brățările electronice. În opinia lui Tudorel Butoi, o astfel de inițiativă este caraghioasă.

„Perspectiva violenței este îngrijorătoare și apreciez interesul pe care-l oferă mass-media în această direcție. Se caută soluții și una dintre cele mai mari caricaturi reprezintă brățara electronică, plus ordinul de restricție. 

Purtătorul de brățară e la Bucur Obor și victima, pe Nicolae Bălcescu, în centru, să presupunem. Când intervine Poliția, după ce primește sesizarea de la dispecerat? Cum poate interveni Poliția, aflată într-un trafic aglomerat, ca să poată lua cuțitul din mâna agresorului?! E o chestiune frumoasă treaba cu brățara, dar de film, irealizabilă. Ar fi un debușeu pentru a mai lua niște bani, prin achiziționarea de tot felul de aparate – brățări, GPS-uri și așa mai departe. Râde lumea de noi!

Ordinul de protecție e o caricatură și mai mare. Avem crime comise cu ordinul de protecție în buzunar. Nu e o problemă pentru agresor ordinul de protecție. În multe cazuri, în judecată, după ce se analizează speța, se constată că rezultatul se atribuie unui retard, al unei disfuncționalități a celui care-și înjunghie femeia”, a mai punctat profesorul Butoi.

Pentru femeile abuzate fizic și psihic ce nu au curajul să rupă brusc relația cu partenerul agresiv Tudorel Butoi recomandă ca victimele să apeleze la cabinetele de consiliere psihologică și la serviciile ce oferă adăpost gratuit pentru situații de urgență.

„Societatea trebuie să iasă în calea lor (n.r. –  a femeilor abuzate). Există diverse entități în România pentru femeile care au nevoie de sprijin. Totuși, insuficiente.

Femeia mileniului III trebuie să fie curajoasă, să-și apere copiii! Nu trebuie incriminată (n.r. – deci nu trebuie să-i fie rușine să apeleze la ajutorul specialiștilor)”, a mai punctat profesorul Butoi, pentru RomâniaTV.net.

 

Informații punctuale pentru victimele din România. Ce pot face persoanele abuzate

 

• Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) pune la dispoziție o linie telefonică gratuită, disponibilă non-stop, 7/7, pentru a oferi sprijin victimelor violenței domestice: 0800 500 333. Vezi AICI informații suplimentare.
• Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a realizat un ghid pentru victimele violenței domestice, vezi AICI.
• Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) oferă pe site-ul oficial un scurt ghid pentru persoanele abuzate, respectiv pașii pe care trebuie să-i urmeze în cazul unor situații nefericite: vezi AICI informații despre certificatul de la Institutul de Medicină Legală / Serviciul de Medicină Legală (INML), Serviciul de Urgență 112, instanța de judecată etc.
• Informații utile pentru victimele abuzurilor, povești inspiraționale se pot găsi și AICI, în cadrul campaniei „Alege Demnitatea”, o campanie derulată de către Guvernul României, în parteneriat cu Andreea Marin.
• Abuzurile în familie sunt împărțite mult mai amplu, în: violența fizică, violența sexuală, violența, psihică, violența socială, violența economică, violența spirituală, violența cibernetică. Vezi AICI mai multe informații.
• Vezi AICI informații despre ordinul de protecție, pe site-ul Poliției Române.
• În România există mai multe adăposturi pentru victimele violenței în familie. Unul dintre cele mai cunoscute, Casa Ioana – vezi AICI.