CCR a publicat motivarea deciziei de neconstituționalitate privind reforma pensiilor magistraților

Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat, vineri, motivarea deciziei prin care legea privind pensiile magistraților a fost declarată neconstituțională în ansamblul său.

A fost publicată motivarea CCR privind neconstituționalitatea reformei pensiilor magistraților

Concret, după ce au amânat de două ori hotărârea, astăzi au anunțat că reforma pensiilor magistraților încalcă regulile fundamentale ale statului.

„Ca atare, Curtea observă că noua reformă a pensiilor de serviciu nu aduce în discuție un element aleatoriu, ci promovează o soluție legislativă mai restrictivă sub aspectul condițiilor ce trebuie întrunite pentru a beneficia de pensia de serviciu, precum Legea nr.282/2023, care, la rândul său, a promovat o viziune mai restrictivă în privința accesării pensiei de serviciu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Ce mesaj i-a transmis Dani Mocanu judecătoarei înainte să fie condamnat la 4 ani de închisoare: „Sper să-mi faceți dreptate”

Alte articole

Președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024: „Hotărârea a atras atenția lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale”

CCR a decis! Ce se va întâmpla cu construcțiile ridicate fără autorizație

Având în vedere cele expuse, se constată că legea criticată a fost adoptată pentru corectarea inechităților existente în domeniul pensiilor de serviciu din sistemul justiției, nu promovează soluții legislative aleatorii, ci racordate la realitatea socială și financiară a țării, iar soluțiile legislative reglementate au o structură, o concepție și un scop concordante. Prin urmare, legea criticată nu încalcă principiul securității juridice [art.1 alin.(5) din Constituție]”, se arată în motivarea CCR.

De asemenea, Curtea consideră că leguitorul poate modifica legea „în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat”.

„Totodată, autoritatea legiuitoare are dreptul de a elabora politica legislativă în domeniul pensiilor în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. Dacă autoritatea legiuitoare a elaborat un sistem de pensii, bazat pe anumite condiţii de vârstă şi de cotizare, nu înseamnă că acesta nu ar mai putea fi niciodată schimbat”, mai arată judecătorii CCR.

„Cu privire la principiul încrederii legitime, se poate observa că o corecție a sistemului de pensii de serviciu din rațiuni de echitate socială, cu aplicarea unei perioade de tranziție de peste 11 ani, nu este de natură să submineze principiul antereferit, din contră, încrederea legitimă a cetățenilor în acțiunea statului este susținută de realizarea de către guvernanți a „binelui general”.

„Cu privire la critica de neconstituționalitate privind compararea regimului juridic promovat de noua reglementare cu cea stabilită prin acte normative anterioare (Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1102 din 16 noiembrie 2022 și Legea nr.282/2023) și desprinderea din această comparație a concluziei existenței unei discriminări în privința persoanelor care beneficiază de unul sau altul dintre cele două regimuri juridice succesive, Curtea, în esență, prin jurisprudența sa, a statuat că asemenea diferențe de regim juridic nu încalcă art.16 alin.(1) din Constituție”, se mai arată în motivare.

„Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile.”

De ce a fost, totuși, reforma declarată neconstituțională

Judecătorii CCR arată că lipsa avizului „nu conduce în mod automat la neconstituţionalitatea legii”, dar consideră că avizul a fost cerut în timpul procedurii de avizare interministerială, ceea ce a atras neconstituționalitatea legii.

„Lipsa avizului autorităţilor publice implicate nu conduce în mod automat la neconstituţionalitatea legii asupra căreia acesta nu a fost dat”, se arată în motivare.

De ce a fost totuși legea neconstituțională?

Or, la data de 20 august 2025, practic în interiorul termenului de consultare, ministerul inițiator înaintează CSM proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cu solicitarea de a se comunica punctul de vedere al acestuia, iar la data de 22 august 2025 același minister inițiator revine și solicită avizul CSM. Astfel, Curtea observă că solicitarea avizului CSM a fost realizată în interiorul procedurii de consultare publică și a celei preliminare de consultare interinstituțională. Or, potrivit cadrului normativ de referință, acest aviz putea fi solicitat numai după finalizarea procedurii de avizare interministerială, care, potrivit Fișei circuitului de avizare, astfel cum a fost comunicată de Secretariatul General al Guvernului (Adresa nr.15A/4339/CA din 13 octombrie 2025) s-a încheiat la data de 28 august 2025”, se arată în motivare.

Ca atare, având în vedere neregularitatea formulării cererii avizului CSM, Curtea constată că Guvernul nu a solicitat avizul CSM, ceea ce este contrar art.1 alin.(5) coroborat cu art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție, fiind astfel afectat rolul CSM de garant al independenței justiției.

Reforma pensiilor speciale a stârnit tensiuni în Coaliție

Ilie Bolojan a vorbit despre motivarea CCR, înainte ca aceasta să fie publicată, într-un interviu pentru Hotnews susținut vineri, 7 noiembrie, precizând că așteaptă motivarea pentru a ajunge la o concluzie cu partenerii de coaliție.

„Dacă s-a publicat motivația vedem aspectele constatate de CCR. Cred că săptămâna viitoare trebuie să venim cu o soluție pentru ca într-o întâlnire cu magistrații să ajungem la o concluzie. Sper că săptămâna viitoare ajungem la concluzie pentru ca apoi să vedem calea pe care ne ducem. O concluzie în coaliție și apoi un dialog instituțional cu magistrații.”, a precizat Bolojan.

Citește și : Acuzele oficiale ale procurorilor DNA în dosarul de trafic de influență care are ramificații până la Ilie Bolojan și Călin Georgescu. Patru persoane au fost arestate DOCUMENT

Legea privind reforma pensiilor private a fost respinsă de cinci judecători, respectiv Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Primii patru au fost propuși de PSD în funcția de judecător, în timp ce Mihaela Ciochină a fost propusă de fostul președinte Klaus Iohannis.

Alți patru judecători – Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dragoș Dacian – au făcut opinie separată, în sensul că nu au fost de acord ca legea să fie respinsă pentru că lipsea avizul CSM.